Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii martie 2024 un sold de 680 123,4 milioane lei, se arată într-un comunicat al BNR, remis redacţiei. Aceasta a crescut cu 0,3 la sută (-0,1 în termeni reali) faţă de luna februarie 2024, iar în raport cu martie 2023 s-a majorat cu 10,8 la sută (3,9 la sută în termeni reali), conform sursei.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna martie 2024 cu 1,1 la sută faţă de februarie 2024 (0,6 la sută în termeni reali), până la nivelul de 387 979,8 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,9 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,3 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,1 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,4 la sută (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro), arată datele BNR.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 4,7 la sută (-1,8 la sută în termeni reali), pe seama majorării cu 6,4 la sută a componentei în lei (-0,2 la sută în termeni reali) şi cu 1,1 la sută a componentei în valută exprimată în lei (0,7 la sută în cazul exprimării indicatorului în euro), transmite sursa.
Creditul guvernamental a înregistrat o scădere în luna martie 2024 de 1,4 la sută faţă de luna februarie 2024, până la 215 800,3 milioane lei. În raport cu martie 2023, acesta s-a majorat cu 20,3 la sută (12,8 la sută în termeni reali), potrivit sursei.
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna martie 2024 cu 0,3 la sută faţă de luna anterioară, până la nivelul de 584 458,6 milioane lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,4 la sută (4,5 la sută în termeni reali), informează BNR.
Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 70,4 la sută în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 0,8 la sută faţă de luna februarie 2024, până la 411 450,8 milioane lei. Comparativ cu luna martie 2023, acestea s-au majorat cu 17,0 la sută (9,7 la sută în termeni reali), adaugă sursa.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,1 la sută faţă de luna anterioară, până la 225 944,5 milioane lei şi cu 21,8 la sută (14,2 la sută în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, conform datelor din comunicat.
Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,5 la sută (până la 185 506,3 milioane lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna martie 2023, au înregistrat o creştere de 11,6 la sută (4,7 la sută în termeni reali), relatează sursa.
Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 29,6 la sută în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au scăzut cu 0,9 la sută faţă de luna februarie 2024, ajungând până la nivelul de 173 007,8 milioane lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu luna martie 2023, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 0,2 la sută (-0,3 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro), menţionează BNR.
Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, s-au diminuat cu 0,2 la sută faţă de luna februarie 2024, până la 119 702,7 milioane lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, scăderea acestui indicator exprimat în lei a fost de 2,2 la sută (-2,6 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro), transmite sursa precizată.
Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 2,3 la sută faţă de luna februarie 2024, până la 53 305,1 milioane lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu martie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 6,0 la sută (5,5 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro), arată datele BNR.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2024, 12:19)
Masa monetara a crescut cu 73,5 MLD lei in 2023.
Creditele adica banii creati de banci au crescut cu 18,2 MLD lei.
Restul de 55,3 MLD lei de unde au aparut? BNR-PSDNL Money printer go brrr. Aici e inflatia noastra!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2024, 15:20)
Nu chiar, pentru ca dureaza o vreme pana intra in circulatie. Vezi ce s-a printat acum 1,5-2 ani. Ce as vrea sa ne explice e de ce au considerat necesar cresterea cu 10,8% a masei monetare fata de acum un an in conditiile in care incearca sa scada inflatia
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2024, 15:25)
nu incearca sa scada inflatia, incearca si reusesc sa o creasca.
1.3. Din tiparnitza, nene, din tiparnita. (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2024, 21:47)
Din tiparnitza, nene, din tiparnita. Ca doar n-or fi picat din cer.. Titlurile alea de stat pe care le tot cumpara bancile comerciale nu trebuie finantate de undeva ? Deficitul gros cu cheltuiala se tine.
1.4. Pentru ca inflatia reala e 15% (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2024, 21:49)
Pentru ca inflatia reala e 15% nu de 7% cum se comunica oficial si pentru ca o parte din bani ajung la saltea (BNR stie cam ce sume).
Inflatia nu se reduce retragand bani din circulatie ci reducand salariile
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2024, 17:23)
VALEU... raportul asta arata inflatie in flacari. Nicidecum economie care duduie (deoarece soldul creditului neguvernamental a înregistrat o creştere de 4,7 la sută,-1,8 la sută în termeni reali).
Este economia mafiei psd-pnl, bani fara acoperire in bunuri si servicii, indatorare excesiva a statului, deficit bugetar de-a dreptul nesimtit, si mai ales FURT din banul public fara numar. Banii furati prin diferite scheme ajung in conturi, dar nefiind dintr-o sursa legitima, nu pot fi folositi ca baza pentru creditare, activitate care tine seama de legitimitatea si legalitatea unor surse de venit. Activitatea de creditare urmareste cu adevarat sursele legitime ale veniturilor. Cresterea M3 si a depozitelor arata doar furtul banului public.