BNR menţine dobânda cheie la 6,25%

• Tendinţa de normalizare a nivelului ratelor dobânzilor practicate de bănci se menţine

Banca Naţională a României (BNR) a hotărât ieri, în şedinţa Consiliului de Administraţie, să menţină dobânda de politică monetară la 6,25% pe an, cât şi nivelul actual al rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei şi în valută, ale instituţiilor de credit, potrivit unui comunicat al băncii.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 7,96%, în luna decembrie a anului trecut, fiind peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei, se mai arată în comunicat. Motivele creşterii inflaţiei au fost majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi creşterea preţurilor la produsele alimentare şi la combustibili, pe plan internaţional. În schimb, deficitul de cont curent a fost menţinut la un nivel sustenabil, în timp ce dinamica creditelor acordate sectorului privat a înregistrat o evoluţie negativă, potrivit comunicatului băncii centrale. Din comunicat mai reiese că tendinţa de normalizare a nivelului ratelor dobânzilor practicate de bănci se menţine, în paralel cu ameliorarea lichidităţii de pe piaţa monetară.

"Analiza indicatorilor statistici relevă persistenţa deficitului de cerere agregată, menţinerea la niveluri sus-tenabile a deficitului de cont curent şi rămânerea în teritoriu negativ a dinamicii anuale reale a creditului acordat sectorului privat. În acelaşi timp însă, se remarcă continuarea tendinţei de normalizare a nivelului ratelor dobânzilor practicate de bănci în relaţiile cu clienţii nebancari, în paralel cu ameliorarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară", potrivit comunicatului detaliat transmis de BNR după şedinţa de politică monetară.

Pe de altă parte, CA al băncii centrale nota, după şedinţa din luna ianuarie, că ecartul se menţine semnificativ între "nivelurile ratelor dobânzilor interbancare şi ale celor pentru împrumuturile acordate companiilor şi populaţiei", deşi situaţia lichidităţii din sistemul bancar se îmbunătăţeşte "persistent".

De asemenea, pentru a relua procesul de dezinflaţie este necesară implementarea angajamentelor asumate în cadrul acordurilor de finanţare, se arată în comunicatul BNR: "CA al BNR reafirmă faptul că implementarea fermă şi consecventă a angajamentelor asumate în cadrul acordurilor de finanţare - în vigoare, dar şi a celor care se prefigurează - cu instituţiile internaţionale este esenţială pentru reconsolidarea dezinflaţiei în ritmul presupus de atingerea ţintelor stabilite pe termen mediu şi pentru refacerea încrederii - element crucial în cadrul procesului de redresare pe baze sustenabile a economiei româneşti".

• Melania Hăncilă, Volksbank: "A venit vremea ca Banca Centrală să iasă din starea de pasivitate"

Banca Naţională îşi menţine conduita prudentă a politicii monetare, datorită inflamării expectaţiilor inflaţioniste pe fondul majorărilor aşteptate ale preţurilor administrate şi a presiunilor de creştere a preţurilor pe pieţele internaţionale la combustibili şi produsele agroalimentare, este de părere Melania Hăncilă, analistul şef al "Volksbank" România.

Potrivit domniei sale, de la declanşarea crizei, BNR a condus o politică monetară prudentă care a avut un rol însemnat în menţinerea stabilităţii financiare şi reducerea volatilităţii excesive a cursului şi a dobânzilor. Melania Hăncilă ne-a mai declarat: "Totuşi, cred că a venit vremea ca Banca Centrală să iasă din starea de pasivitate şi să ia măsuri concrete pentru impulsionarea creditării şi o primă măsură ar fi reducerea ratei cheie şi a ecartului de dobândă la facilităţile acordate băncilor, care se pot împrumuta în prezent la 10,25% pe termen de o zi de la BNR.

Apoi, pe măsură ce se va diminua lichiditatea din piaţa monetară, undeva în semestrul al doilea, BNR ar putea trece la diminuarea rezervelor minime obligatorii pentru a juca un rol activ în relansarea economică şi a preveni şocurile inflaţioniste de pe partea ofertei, care ar putea fi afectată de încetinirea creditării".

În opinia analistului citat, decizia de ieri a Băncii Naţionale nu va avea impact asupra economiei reale, deoarece nu vine cu nicio modificare şi nu transmite semnale că ar urma o relaxare a politicii monetare în viitorul apropiat. (E.V.)