BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la 6,50%

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, a dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%.

Potrivit BNR, au fost păstrate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit.

Rata anuală a inflaţiei a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024, ajungând la 5,14% în decembrie, faţă de 4,62% în septembrie.

Această creştere a fost determinată în principal de scumpirea combustibililor, influenţată de aprecierea dolarului SUA pe pieţele internaţionale, şi de majorările preţurilor alimentelor, cauzate de seceta severă din vara anului 2024 şi creşterea cotaţiilor unor mărfuri.

În decembrie 2024, rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a crescut la 5,5%, faţă de 4,8% în septembrie 2024. Totuşi, rata medie anuală a inflaţiei IPC a scăzut la 5,6% în decembrie, de la 6,1% în septembrie. În aceeaşi perioadă, rata medie anuală a inflaţiei IAPC a scăzut la 5,8%, faţă de 6,4% în septembrie 2024.

În ceea ce priveşte activitatea economică, aceasta a stagnat în trimestrul III 2024, după o creştere de 0,1% în trimestrul II. Această stagnare sugerează o posibilă restrângere a cererii agregate. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, PIB-ul a înregistrat o creştere de 1,2% în trimestrul III, faţă de 0,9% în trimestrul II.

De asemenea, consumul gospodăriilor a continuat să crească rapid, deşi ritmul de creştere s-a tempera faţă de trimestrul II. În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să scadă, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 9 trimestre.

În trimestrul III 2024, evoluţia exportului net a avut un impact contracţionist mai redus, datorită scăderii mai pronunţate a variaţiei anuale a volumului importurilor de bunuri şi servicii.

În trimestrul IV 2024, economia a înregistrat o creştere moderată în termeni trimestriali, conform previziunilor, dar cu evoluţii mixte în ceea ce priveşte cererea agregată şi sectoarele economice. În octombrie, vânzările cu amănuntul, în special cele auto-moto, au accelerat, iar serviciile prestate populaţiei au revenit pe un trend pozitiv.

Pe de altă parte, sectorul construcţiilor a continuat să scadă semnificativ, iar exporturile de bunuri şi servicii au avut o uşoară creştere. Deficitul comercial a continuat să crească mai lent, dar deficitul de cont curent s-a accentuat din cauza deteriorării balanţei veniturilor.

În piaţa muncii, numărul salariaţilor a crescut constant în septembrie şi octombrie 2024, cu o rată de creştere relativ alertă. Rata şomajului BIM a scăzut la 5,4% în octombrie şi 5,3% în noiembrie, după ce în trimestrul III 2024 a fost de 5,6%.

În a doua jumătate a lunii noiembrie 2024, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au crescut semnificativ.

Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au continuat să crească până în ultima decadă a lunii decembrie, influenţate de volatilitatea globală şi incertitudinea legată de evenimentele electorale din noiembrie şi decembrie, care au amplificat îngrijorările investitorilor privind poziţia fiscală şi externă a economiei. Cursul de schimb leu/euro a rămas stabil în noiembrie şi decembrie, pe un nivel mai ridicat faţă de mijlocul trimestrului anterior. În schimb, leul s-a depreciat semnificativ faţă de dolarul SUA în ambele luni, pe fondul aprecierii monedei americane pe pieţele internaţionale.

Perspectiva inflaţiei pentru primele luni din 2025 indică o scădere a ratei anuale a inflaţiei, dar într-un ritm mai mare decât cel anticipat anterior. Scăderea inflaţiei va fi determinată de efecte de bază favorabile şi de decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar şi de factori care pot împinge preţurile în sus, precum condiţiile meteorologice nefavorabile şi creşterea consumului de energie.

Totodată, există riscuri semnificative legate de politica fiscală şi de venituri, în contextul implementării măsurilor fiscale recent aprobate, menite să asigure consolidarea bugetului. Aceste măsuri se desfăşoară în cadrul unui Plan bugetar-structural naţional pe termen mediu, convenit cu Comisia Europeană.

Un alt factor de incertitudine îl constituie evoluţia pieţei muncii şi dinamica salariilor, iar riscurile legate de preţurile energiei şi alimentelor, precum şi de fluctuaţiile preţului ţiţeiului, continuă să reprezinte provocări semnificative.

De asemenea, tensiunile geopolitice, cum ar fi războiul din Ucraina şi conflictele din Orientul Mijlociu, amplifică incertitudinile economice globale, ceea ce poate influenţa negativ perspectivele economiei şi ale inflaţiei pe termen mediu.

Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.