BNR prognozează că inflaţia se va menţine negativă în următoarele 3 trimestre

Actualizare 20:00 Isărescu nu vede riscul unei deflaţii, deşi urmează 3 trimestre cu inflaţie negativă

Economia nu riscă să intre în deflaţie, având în vedere că inflaţia se va situa în teritoriu negativ în viitoarele trei trimestre, întrucât consumul creşte cu 6% şi poate ajunge la 10% până la finele anului, existând chiar presiuni inflaţioniste după creşterea salariilor, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

"Răspunsul este nu şi am două argumente. Grosul acestei dezinflaţii, într-adevăr de tip «şoc», cred că este foarte importantă, vine nu atât din eventuala reducerea TVA de la 24% la 19% - noi am luat-o în considerare, nu este într-adevăr certă, din timp ce procesul legislativ nu s-a terminat, dar nu putem să n-o luăm în considerare în scenariul nostru, - dar grosul dezinflaţiei vine tot de la TVA redus la alimente, pentru că ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum din România este foarte mare. Deci nu este neapărat o noutate, am spus doar că s-a accentuat", a afirmat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul de presă după şedinţa CA pe probleme de politică monetară, fiind întrebat dacă există pericolul intrării într-o perioadă de deflaţie.

El a arătat că dezinflaţia s-a mai accentuat pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea preţurilor, însă în realitate a fost mult mai mare.

"Şi perioada a fost bine aleasă pentru că s-a suprapus cu o ofertă mare de produse. Credem că această măsură a fost fericită şi pentru că s-a adresat unui sector al economiei unde există capacităţi de producţie, deci unde ai ajutat economia internă să reacţioneze pozitiv", a spus Isărescu.

Al doilea argument împotriva intrării în deflaţiei îl reprezintă creşterea de 6% a consumului, care ar putea ajunge spre 10% până la sfârşitul anului.

"Deflaţia are o altă componentă, pe care o explic din nou: se întâreşte ideea în mintea oamenilor că preţurile vor scădea din nou, şi din nou, şi din nou şi atunci se amână consumul pentru a prinde preţuri mai scăzute. Pericolul nu este scăderea preţurilor, cine nu doreşte scăderea preţurilor?! Pericolul deflaţionist îl constituie reducerea graduală, dar accentuată a consumului de natură să reducă cererea şi să descurajeze creşterea eocnomică. Nu suntem în această situaţie. Avem creştere de consum, avem creştere economică", a întărit şeful BNR.

El a punctat că reprezentanţii băncii centrale au observat în spatele acestei ecranări că se conturează presiuni inflaţioniste, provenite din creşterile foarte mari de salarii pentru bugetari anunţate deja de Guvern.

"7-8-10% pentru o economie este o creştere salarială, pe medie, mare şi s-a dat deja drumul la acest stăvilar al anticipaţiilor, vor fi creşteri şi mai mari. În consecinţă, cu greu poţi să te gândeşti că vei avea la nivelul economiei româneşti creşteri de productivitate de 10%. Acest decalaj se va duce undeva, probabil că se va duce în anumite creşteri de preţuri. Ele acum vor fi ecranate de scăderea preţurilor la alimente şi de indicatorul statistic", a mai spus Isărescu.

---

Actualizare 16:05

Banca Naţională a României a revizuit în jos prognoza privind rata anuală a inflaţiei, de la "în jur de zero" în perioada iunie 2015-mai 2016 la menţinerea în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, urmând să revină la pozitiv până la începutul anului 2017, dar sub limita inferioară a ţintei.

"În şedinţa de astăzi (marţi - n.r.), CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Comparativ cu evaluarea anterioară, proiecţia trimestrială actualizată implică o nouă revizuire substanţială a traiectoriei previzionate a ratei anuale a inflaţiei ca urmare a înglobării impactului anticipat al măsurilor fiscale adoptate recent de Parlament, aflate în prezent în procedură de reexaminare. Noua prognoză indică menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ pe parcursul următoarele trei trimestre şi revenirea ei ulterioară la valori pozitive, plasate sub limita de jos a intervalului ţintei, până la începutul anului 2017", se arată în comunicatul BNR după şedinţa CA de politică monetară.

Decizia Consiliului de Administraţie vine în condiţiile în care, pe plan intern, se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală şi noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilităţii macroeconomice şi asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanţare externă cu instituţiile internaţionale.

Totodată, la nivel global, perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creşterii economice şi o accentuare a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situaţia Greciei, evoluţiilor economice din China şi al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, se mai arată în comunicat.

Toţi aceşti factori, de natură să afecteze apetitul global pentru risc şi percepţia investitorilor asupra economiei româneşti, influenţează gestiunea politicilor macroeconomice interne.

Accentuarea pe termen scurt a impactului dezinflaţionist tranzitoriu al măsurilor fiscale menţionate ecranează însă acumularea unor presiuni inflaţioniste pe termen mediu în condiţiile închiderii mai rapide a deficitului de cerere agregată, succedată de creşterea graduală a unui excedent de cerere agregată, şi ale majorării costurilor unitare cu forţa de muncă.

Riscurile la adresa proiecţiei sunt generate atât de evoluţiile mediului extern, cât şi de cele în plan intern, în principal de incertitudinile privind politicile economice în perioada următoare şi relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale.

---

Consiliul de Administraţie al BNR a decis în şedinţa de politică monetară de astăzi menţinerea dobânzii cheie la 1,75%, cel mai redus nivel istoric, precum şi a ratelor rezevelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor, arată un comunicat al băncii centrale.

Astfel, potrivit documentului, BNR a decis păstrarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 8% pentru lei şi 14% pentru valută.

CA al BNR a analizat şi aprobat, de asemenea, raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 6 august 2015.

La ultima şedinţă de politică monetară, de la începutul lunii iulie, BNR a menţinut, de asemenea, dobânda cheie, după ce, în mai, a redus-o cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an şi a micşorat ratele RMO pentru pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, de la 10% la 8%.