BNR prognozează că inflaţia va scădea la 7,5%, la finalul anului

Rata anuală a inflaţiei va încheia anul la valoarea de 7,5%, pe fondul intrării în vigoare a măsurilor de compensare a preţurilor majorate la produsele energetice pentru consumatorii casnici, arată raportul trimestrial asupra inflaţiei, publicat ieri de Banca Naţională a României (BNR). Compensarea urmează să se aplice pentru facturile la energie electrică şi gaze naturale din perioada noiembrie 2021 - martie 2022, iar ulterior încheierii perioadei de compensare, inflaţia anuală va atinge un vârf de 8,6% în aprilie 2022, de unde va începe să scadă până la 5,9% la sfârşitul anului următor, conform prognozei băncii centrale. Cel mai probabil, în lipsa compensării, rata anuală a inflaţiei IPC ar fi încheiat anul la o valoare de două cifre.

Cea mai recentă prognoză a BNR releva perspectiva unei traiectorii mai înalte a ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta a fost din nou revizuită - pentru a patra oară în acest an - considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment, mai lung, al intervalului proiecţiei.

În raportul BNR se arată: "Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valoarea de 7,5 la sută în luna decembrie 2021, după o încetinire temporară a trendului ascendent observat recent, pe fondul intrării în vigoare a măsurilor de compensare a consumatorilor casnici de energie electrică şi gaze naturale, care se vor reflecta şi asupra ratei inflaţiei IPC pe perioada aplicării acestor prevederi (noiembrie 2021 - martie 2022). Ulterior, în aprilie 2022, odată cu expirarea acestor măsuri, rata anuală a inflaţiei IPC va reflecta majorări de o magnitudine substanţială, atingând 8,6 la sută în trimestrul II 2022, un maxim din intervalul prognozei. După acest moment, rata inflaţiei IPC este prevăzută să se tempereze, până la 5,9 la sută la sfârşitul anului viitor şi, respectiv, 3,3 la sută la orizontul proiecţiei (decembrie 2023 - n.r.)".

Comparativ cu raportul trimestrial asupra inflaţiei din august, noua proiecţie a inflaţiei este mai ridicată cu 1,9 puncte procentuale pentru finele anului curent şi cu 2,5 puncte procentuale pentru sfârşitul anului viitor.

Conform BNR, din aceste revizuiri, o parte covârşitoare este explicată de contribuţia în creştere a componentelor coşului de consum aflate în afara controlului politicii monetare.

Amintim că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 7,94% în luna octombrie, cel mai ridicat nivel al ultimilor zece ani. În luna mai 2011, preţurile creşteau cu o rată anuală de 8,4%, în condiţiile în care ţinta de inflaţie era de 3%, iar dobânda de politică monetară era de 6,25%. Astăzi ţinta de inflaţie este de 2,5 la sută ±1 punct procentual, iar rata de dobândă la 1,75%.

Potrivit BNR, sursa primară a creşterii preţurilor a rămas, în trimestrul al treilea, similar primelor două trimestre ale anului, "ascensiunea notabilă a cotaţiilor bunurilor energetice în condiţiile în care la sfârşitul lunii septembrie preţul en gros pentru energia electrică şi gazele naturale a ajuns la valori de până la două-trei ori mai mari faţă de cele practicate la finalul anului anterior".

"La acestea se adaugă creşterea costurilor cu materiile prime şi alte materiale, dar şi încercarea agenţilor economici de a recupera pierderile acumulate de la începutul crizei. Transmisia acestor presiuni în preţurile de consum a continuat să fie facilitată de evoluţia favorabilă a cererii, în contextul menţinerii tendinţei de relaxare a restricţiilor şi al revenirii la comportamente de consum inhibate de la debutul pandemiei. Se remarcă totuşi absenţa, până în acest punct, a presiunilor din partea pieţei muncii, precum şi evoluţia relativ stabilă a cursului de schimb EUR/RON", potrivit raportului BNR.

BNR mai notează că inflaţia de bază CORE2 ajustat - asupra căreia BNR poate interveni - a resimţit, în trimestrul al treilea, "presiuni relativ ample provenite din şocuri manifestate pe partea ofertei". Totodată, potrivit băncii centrale, aceste presiuni inflaţioniste pronunţate sunt aşteptate să persiste la nivelul ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat, componenta urmând să urce la 4,3% în decembrie 2021 de la 4,0% în octombrie.

Banca Naţională mai arată că, ulterior lunii august, s-au materializat o serie de riscuri cu un pronunţat impact inflaţionist, preponderent asupra componentelor coşului de consum aflate în afara controlului politicii monetare - în special segmentul produselor energetice.

"Presiuni inflaţioniste mai pronunţate au debutat şi sunt de aşteptat să persiste şi la nivelul ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat, componenta urmând să atingă 4,3 la sută în decembrie 2021, 3,9 la sută în decembrie 2022 şi 3,3 la sută în septembrie 2023. Pentru o parte dintre factorii determinanţi, în special ascensiunea notabilă a cotaţiilor bunurilor energetice, dar şi ale altor materii prime, este dificil de evaluat la acest moment gradul lor de persistenţă pe termen mediu. În ceea ce priveşte determinanţii fundamentali ai inflaţiei CORE2 ajustat, s-a remarcat în special ajustarea pronunţat ascendentă a aşteptărilor privind inflaţia, vizibilă atât în cazul operatorilor economici, cât şi al analiştilor bancari, nivelurile maxime urmând a fi atinse, probabil, pe parcursul următoarelor luni. Natura sincronizată a şocurilor de ofertă de pe plan internaţional a configurat presiuni în creştere şi din partea preţurilor bunurilor din import. În schimb, presiunile asociate cererii agregate interne şi-au atenuat atât nivelul, cât şi dinamica faţă de Raportul anterior, în condiţiile în care diferenţialul de inflaţie dintre România şi partenerii economici probabil se va repercuta, pe termen mediu, şi asupra dinamicii condiţiilor monetare reale", arată BNR.

• BNR: "Este dificil de evaluat caracterul temporar ori persistent al şocurilor de natura ofertei materializate recent ori anticipate pentru perioadele imediat următoare"

Conform băncii centrale, balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este evaluată a fi orientată în sus, cu precădere pe orizontul scurt de timp.

"Această evaluare admite dificultatea, la acest moment, de a infera caracterul temporar ori, dimpotrivă, persistent, al şocurilor de natura ofertei materializate recent ori anticipate pentru perioadele imediat următoare", arată Banca Naţională în raport, adăugând că evoluţia viitoare a preţurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principalul factor de risc la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei IPC.