BNR punctează pentru conducerea Carpatica în meciul cu acţionarii majoritari

Conflictul declanşat între Directoratul Băncii Comerciale Carpatica (BCC), pe de o parte, şi acţionarii Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase, pe de alta, a avut parte, ieri, de un nou episod, soldat cu intervenţia potenţial decisivă a Băncii Naţionale a României (BNR).

După ce, miercuri seara, cei doi acţionari, care deţin, împreună, aproape 52,51% din capitalul social al instituţiei de credit, i-au scris lui Johan Gabriels, CEO şi preşedinte al Directoratului BCC, că se opun propunerii de analiză a unei eventuale fuziuni a băncii cu o altă instituţie de profil, ieri, BNR a suspendat drepturile de vot ale celor doi şi le-a interzis să mai cumpere acţiuni la bancă.

Motivul invocat, în cazul lui Ilie Carabulea, este neîndeplinirea criteriului de reputaţie cerut de Regulamentul Băncii Centrale, din perspectiva integrităţii, având în vedere că a fost condamnat la închisoare pentru dare de mită, în 2012, iar, în prezent, este cercetat penal de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la abuz în serviciu, în "cazul Carpatica Asig".

Pentru Corneliu Tănase, măsura a fost luată ca urmare a constatării acţiunii concertate cu Ilie Carabulea.

În aceste condiţii, la Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) programată pentru 10/11 aprilie, Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase nu vor putea să îşi susţină, în mod direct, propunerile făcute, ceea ce reduce substanţial sanşele ca acestea să fie adoptate.

Cei doi acţionari solicitaseră convocarea AGA pentru modificarea actului constitutiv, în vederea reducerii numărului de membri al Consiliului de Supraveghere (CS) de la cinci la trei şi a limitării numărului membrilor Directoratului la trei, de la cinci, cât sunt în prezent.

Ulterior, aceştia au mai cerut introducerea, pe ordinea de zi, a unui punct care prevede ca Directorarul BCC să prezinte un raport privind modul de realizare a indicatorilor economici şi financiari prevăzuţi în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pe anul trecut, precum şi contribuţia individuală a fiecărui membru la realizarea sau nerealizarea acestora.

Carabulea şi Tănase i-au atras atenţia lui Johan Gabriels că nu au solicitat, nici acceptat şi nu sunt de acord cu înscrierea pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor a punctului cinci formulat: "Împuternicirea Directoratului Băncii pentru a analiza şi identifica eventualele oportunităţi de dezvoltare a Băncii, prin realizarea unei fuziuni şi, în cazul în care există o astfel de oportunitate pentru a întocmi proiectul de fuziune care va fi supus spre aprobare AGEA".

"Din modul de formulare şi înscriere în ordinea de zi a AGEA a unui nou punct, necerut de noi, care avem calitatea de acţionari semnificativi semnatari ai cererii de convocare a celor două adunări generale, lasă să se înţeleagă că acest convocator, publicat de dumneavoastră în data de 6 martie 2014, şi corectat în data de 10 martie 2014, a fost acceptat de noi, având calitatea de acţionari semnificativi, care deţinem 52,5077% din capitalul social al Băncii şi din drepturile de vot, lucru total neadevărat şi revoltător", se afirma în documentul transmis de cei doi acţionari.

Aceştia i-au cerut lui Gabriels, "pentru corecta informare a acţionarilor şi a investitorilor BCC", să facă "de urgenţă" rectificările şi comunicările "necesare îndreptării acestei induceri în eroare cu bună ştiinţă a celor interesaţi de bancă", semnalându-i că, în caz contrar, îşi asumă personal şi în numele întregului Directorat toate riscurile şi consecinţele prevăzute de lege pentru astfel de fapte.

Până în prezent, Banca Carpatica nu a publicat un convocator modificat din care să fie eliminat punctul la care fac referire acţionarii majoritari.

BNR a anunţat, încă de la sfârşitul lunii trecute, în cadrul unei întâlniri cu presa, prin directorul Direcţiei Supraveghere, Nicolae Cinteză, că are de gând să suspende dreptul de vot al acţionarului unei bănci comerciale din ţara noastră, din cauză că acesta nu mai îndeplineşte cerinţele impuse de lege pentru exercitarea respectivului drept.

Oficialul Băncii Centrale a mai precizat că există două bănci locale care analizează posibilitatea unei fuziuni, una dintre ele având o cotă de piaţă între 1% şi 5%, iar cealaltă sub 1%.

Nicolae Cinteză a declarat, cu ocazia aceluiaşi eveniment, că unii acţionari români ţin la preţ, "deşi este evident că, într-un eventual necaz, nu au bani de injectat în bancă".

Şeful supravegherii din BNR pare să se fi referit la refuzul lui Ilie Carabulea să îşi vândă deţinerea la BCC către fondul britanic de investiţii private (n.r. private equity) AnaCap, care a încercat în două rânduri să o cumpere.

Surse din piaţă consideră că este posibil ca BNR să dorească fuziunea Băncii Carpatica cu o instituţie de credit mai mică, în vederea creării uneia mai solide, care să fie mai atractivă pentru potenţialii investitori.

Acestea se întreabă de ce Banca Centrală nu a considerat că Ilie Carabulea nu mai îndeplineşte criteriul de reputaţie atunci când a fost condamnat la închisoare, ci a fost nevoie de o nouă cercetare penală pentru adoptarea măsurii de suspendare a dreptului de vot.

BNR a transmis, cu multiple ocazii, mesajul că doreşte ca băncile locale să aibă acţionari puternici, capabili să le susţină şi se pare că nu consideră că omul de afaceri sibian mai intră în această categorie, motiv pentru care încearcă să grăbească ieşirea sa din acţionariatul Băncii Carpatica.

Ilie Carabulea controlează 41,2898% din acţiunile BCC, iar Corneliu Tănase, 11,2179%.