Bogdan Hossu: Transferul contribuţiilor, o măsură de dumping social

Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018, reprezintă o măsură de dumping social cu efecte perverse, pentru că pune presiune pe lucrători, a declarat Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa''. Acesta a participat la dezbaterea cu tema "Pilonul european al drepturilor sociale: un an după summit-ul de la Göteborg'', organizată de Biroul de informare al Parlamentului European în România şi Institutul European din România (IER).

Bogdan Hossu susţine că prin plecarea celor peste 3,5 milioane de români la muncă în străinătate, atât economia, cât şi sistemul social din ţara noastră pierd: "Carta Social Europeană prevede ca raportul la nivel naţional între salariul minim naţional şi salariul mediu naţional să fie de minimum 60%. Este un parametru esenţial de bună distribuţie a dezvoltării economice către toţi cetăţenii respectivi. În România avem experienţa foarte vastă legată de dreptul care spune "până la" şi asta înseamnă de obicei "de la zero" în marea majoritate a cazurilor şi nu promovează legat de un barem minimal faţă de structură. Nu în ultimul rând, avem repartizarea efortului de contribuţii sociale de pe partea angajatorului. Faptul că Româ­nia, de la 1 ianuarie 2018, are un transfer integral al totalităţii taxelor sociale numai în sarcina lucrătorului este o altă măsură de dumping social cu efecte perverse legate de buna des­făşurare în România, inclusiv în spaţiul european. Pentru că asta pune o presiune pe lucrători, lucrători care vor refuza locuri de muncă, văzând în altă parte alte condiţii şi vor dori să plece. Avem la ora actuală peste 3,5 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate. Problema este că o dată pierdem noi ca stat, pentru că vorbim despre persoane între 18-20 de ani până la 45 de ani, adică exact persoane care şi-au asumat riscul plecării, cu iniţiativă şi cu capacitate de inovare, şi care prejudiciază, de fapt, economia şi sistemul social românesc, după ce s-a investit în educaţie, formare, sănătate. Practic, sunt cetăţeni pe care nu-i mai putem recupera. Toate studiile arată că aceste persoane s-ar întoarce cu o singură condiţie: să avem condiţii relativ decente în structura nevoilor sau a societăţii româ­neşti, în sensul în care să nu mai exis­te frauda fiscală pe piaţa muncii, creată inclusiv prin mijloace legislative oficiale, şi să aibă în locurile în care îşi desfăşoară activitatea şi viaţa împreună cu familia minimum de servicii de utilitate publică".

În viziunea preşedintelui CNS "Cartel Alfa", domeniul pensiilor din Uniunea Europeană nu este reglementat pe un model social european, indiferent de structura respectivă, "ci pe un model complet american, ceea ce creează o disparitate suplimentară". Acesta a adăugat că Pilonul social european, agreat la Goteborg pe 17 noiembrie 2017, vine uşor în contradicţie cu piaţa unică europeană, moneda unică şi fiscalitatea.