Bogdan Maioreanu, eToro: Datoria globală ajunge la 39.000 dolari de persoană

Lumea stă pe un munte de datorii, iar acest lucru este îngrijorător, dar vine şi cu câteva lucruri bune. Anul trecut, peste 15 trilioane de dolari au fost adăugate la muntele datoriilor globale, ceea ce a dus totalul la un nou record de 313 trilioane de dolari. Acest lucru este egal cu 39.000 de dolari pentru fiecare persoană de pe planetă, spune Bogdan Maioreanu, analist eToro.

Potrivit sursei citate, vestea bună este că raportul datorie globală/PIB a scăzut pentru al treilea an consecutiv, în mare parte datorită evoluţiei pieţelor mature, deoarece creşterea economică nominală determinată de inflaţie a fost mai mare decât creşterea datoriei guvernamentale. Companiile şi gospodăriile şi-au gestionat bine datoria, deoarece veniturile au crescut mai mult decât datoriile, iar acest lucru s-a reflectat într-un consum rezilient. Diferenţele mari dintre nivelurile de îndatorare la nivel mondial ne spun însă multe despre mizele politice care ne aşteaptă.

"Japonia are, de departe, cel mai ridicat nivel al datoriei publice din lume (a se vedea graficul). Acesta este unul dintre motivele pentru care ratele dobânzii de politică monetară au fost negative timp de peste 15 ani, iar autorităţile au aplicat o politică de control al curbei randamentului (YCC). Acest lucru va limita cât de mult poate merge Banca Japoniei (BoJ) în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzilor. Dar astăzi, într-o mişcare istorică, BoJ a majorat rata dobânzii cu 0,1%, punând capăt ratei negative a dobânzii şi politicii YCC. Din 2016, BoJ a stabilit ratele dobânzilor pe termen scurt la minus 0,1%", precizează analistul eToro.

"China are cele mai îndatorate corporaţii din lume. Acest lucru a fost un factor determinant al măsurilor drastice ale autorităţilor de reducere a nivelului de îndatorare de pe piaţa imobiliară. Acestea au început în 2021 şi au avut consecinţe dramatice pentru piaţă. Situaţia rămâne un avertisment cu privire la potenţialele efecte secundare ale unui răspuns politic prea stimulativ la actuala problemă a creşterii economice. Pieţele emergente sunt în cea mai mare parte slab îndatorate, având în vedere opţiunile financiare mai limitate ale acestora. Dar acest lucru explică şi rezilienţa lor la creşterea bruscă a ratelor dobânzilor şi a aprecierii dolarului american", afirmă Bogdana Maioreanu.

"România se află undeva în partea de jos a graficului datoriei faţă de PIB. Dar dinamica de creştere a datoriei guvernamentale arată că în 2019 datoria era de aproximativ 35%, în timp ce în 2020, din cauza pandemiei, această cifră a sărit la aproape 47% din PIB. Potrivit datelor FMI, se estimează că această sumă va ajunge la aproape 53% din PIB în acest an. Privind înapoi la dinamica creşterii, vedem că în 2008 datoria era de doar 13% din PIB. Criza economică mondială a făcut ca datoria să crească la peste 30% în 2013 şi, mai mult, la 40% în 2014, pentru ca apoi să se stabilizeze şi chiar să scadă la 35% până în 2019. Acest lucru arată cât de vulnerabilă este România la orice criză globală prin dependenţa de împrumuturi şi cât de important este modul în care guvernele folosesc banii împrumutaţi. Potrivit FMI, datoria guvernamentală a României va ajunge la peste 61% din PIB până în 2028", menţionează reprezentantul eToro.

Datoria globală este importantă mai ales în perioadele de stres economic. Într-o lume a datoriilor, consumatorii europeni sunt unii dintre cei mai puţin îndatoraţi din lume. Acest lucru explică în parte rezilienţa continentului în această perioadă de criză economică. Însă, peste Atlantic, SUA se bucură de privilegiul unic al dolarului şi este cea mai mare economie din lume. Cu toate acestea, nivelul ridicat şi în creştere al datoriei publice reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare. După recentele retrogradări din partea agenţiilor de rating sub AAA, deficitele fiscale au rămas mari în ciuda unei economii puternice şi aparent există prea puţină voinţă de ambele părţi ale eşichierului politic pentru a rezolva problema, arată sursa citată

Dar mările datoriei globale ar putea să nu mai fie la fel de calme în anii următori. Condiţiile favorabile de finanţare între 2008 şi 2022 au permis multor guverne şi companii să se împrumute la un cost redus. OCDE estimează că aproximativ 40% din obligaţiunile suverane şi 37% din obligaţiunile corporative la nivel mondial vor ajunge la scadenţă până în 2026, ceea ce va necesita noi împrumuturi de pe pieţe în condiţiile unor rate ale dobânzii mai ridicate. Chiar dacă inflaţia va fi redusă până la ţintele băncilor centrale, randamentele vor rămâne probabil mai ridicate decât erau atunci când a fost emisă iniţial cea mai mare parte a datoriei. Acest lucru va duce la presiuni de finanţare tot mai mari, în special în economiile emergente, unde valoarea obligaţiunilor corporative care ajung la scadenţă în următorii trei ani este semnificativă, estimată la peste 4.400 de miliarde de dolari.

Bogdan Maioreanu mai precizează că deocamdată, investitorii individuali nu consideră că datoria guvernamentală în creştere reprezintă o preocupare pentru investiţiile lor, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. Doar 4% dintre investitorii români se declară îngrijoraţi de acest lucru. Această cifră este sub media globală a sondajului, care se situează la 5%, şi mult sub principala preocupare - inflaţia - menţionată de 24% dintre investitori.