Bogdan Neacşu, ARB: "Nu suntem într-o recesiune, chiar dacă avem crize suprapuse"

Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) lansează şi în acest an o serie de interviuri cu reprezentanţi ai top-managementului bancar, pentru a veni în sprijinul informării consumatorilor de servicii financiare cu privire la relaţia lor cu băncile şi cu propriile finanţe.

Demersul vine în contextul dificil pe care îl traversăm, atât din punct de vedere macro-econommic, cât şi geo-politic. Pe parcursul a 12 întâlniri găzduite de CSALB, jurnalişti cunoscuţi din presa economică intră în dialog cu preşedinţi sau vicepreşedinţi de bănci comerciale, cu directorul juridic al Băncii Naţionale a României şi cu managementul Asociaţiei Române a Băncilor, cu profesori universitari, precum şi cu avocaţi reputaţi, potrivit unu comunicat de presă al Centrului.

Rezultatul proiectului CSALB este reprezentat de 12 podcasturi de educaţie financiară pe teme actuale din economia României.

Invitaţii din prima serie de podcasturi vorbesc despre motivele pentru care este bine să economisim şi să fim prudenţi în această perioadă, ne arată de ce trebuie să mergem la bancă aşa cum mergem la medicul de familie şi din ce motiv creditarea responsabilă nu este doar în sarcina băncilor, ci şi a consumatorilor, dar menţonează şi cum va arăta bankingul viitorului şi datorită cărui fapt inteligenţa artificială nu poate înlocui sucursalele şi agenţiile bancare.

• Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB: "În ceea ce priveşte modul în care băncile se raportează la consumatorii de servicii financiare, cred că instituţiile bancare ar putea avea o strategie comună"

Educaţia financiară este atât de importantă, încât poate da direcţia unui popor în a fi sărac sau bogat, în condiţiile în care serviciile financiare au o cotă extrem de importantă în economie, afirmă Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB, întrebat de Dan Popa, senior editor Hotnews.ro pe subiect. Domnul Păunescu subliniază: "Cu toate acestea, educaţia financiară nu poate fi impusă consumatorilor. Aceştia trebuie să fie informaţi cu privire la costurile unui produs financiar. Nu au nevoie să ştie cum se calculează ROBOR-ul şi IRCC-ul sau cum funcţionează şi ce reprezintă indicatorii macroeconomici.

În ceea ce priveşte modul în care băncile se raportează la consumatorii de servicii financiare, cred că instituţiile bancare ar putea avea o strategie comună. Funcţionarii bancari care vând produse financiare consumatorilor pot fi şi interfaţa pentru problemele care apar pe parcursul derulării unui contract. Băncile au un sistem destul de centralizat al reclamaţiilor: acestea sunt primite de cei care plasează produse financiare, dar sunt trimise mai departe spre rezolvare în centrala băncii. Mecanismul poate fi regândit în ideea în care băncile să ofere mai multă libertate şi flexibilitate angajatului care vinde produse şi poate păstra o relaţie mult mai apropiată cu clienţii băncii. Aceşti angajaţi pot primi şi un mandat mai larg pentru a putea să se implice în rezolvarea problemelor consumatorilor. Acest lucru se întâmplă în mediul rural, de exemplu. Acolo, angajatul băncii are o relaţie mai personală cu consumatorul".

• Bogdan Neacşu, Preşedintele ARB şi al CEC Bank: "Recomand oamenilor să economisească!"

Cel mai important lucru pe care îl pot face consumatorii într-o perioadă dominată de crize energetice, războaie, crize sanitare şi inflaţie ridicată este să fie prudenţi în toate deciziile pe care le iau, consideră Bogdan Neacşu, Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al CEC Bank. Întrebat de Emilia Olescu, redactorul şef al ziarului BURSA, care ar trebui să fie comportamentul nostru financiar în actualul context economic, Bogdan Neacşu a subliniat: "De felul în care ne investim propriii bani, economisim, luăm decizii în business-urile noastre, depinde liniştea noastră financiară de mai târziu. Recomand oamenilor să economisească! Chiar şi acum populaţia economiseşte într-un ritm semnificativ, nu la fel de mare ca în 2020-2021, dar arătăm ca o societate sănătoasă, care înţelege momentul în care se află, chiar dacă resimte tot felul de perturbaţii la nivel macroeconomic, politic, şi geopolitic. Din moment ce românii economisesc, putem spune că ne-am însuşit şi calitatea de a fi prudenţi şi trebuie să manifestăm în continuare acest comportament. Important este că nu suntem într-o recesiune, chiar dacă avem crize suprapuse. Premisele arată că este puţin probabil să ajungem acolo şi să ne menţinem drept o economie stabilă. Dar există şi cealaltă variantă, în care lucrurile pot să escaladeze. Războiul din Ucraina nu ştim cum va evolua. Dar în sistemul bancar luăm în calcul tot felul de scenarii, inclusiv pe cele ipotetice pentru a fi pregătiţi să facem faţă tuturor cererilor populaţiei, fie că este vorba de lichidităţi, operaţiuni şi alte servicii care să le dea oamenilor confortul că banii lor sunt în siguranţă şi pot dispune de ei în orice moment".

• Roxana Hidan, vicepreşedinte OTP Bank: "Banca este «medicul» care poate trata neliniştea financiară

Educaţia financiară porneşte din front-office, dar acest lucru nu trebuie să existe doar la începutul relaţiei dintre bancă şi consumator, ci pe toată durata ei, consideră Roxana Hidan, vicepreşedinte OTP Bank. Răspunzând întrebărlor lui Norel Moise, redactor-şef Piaţa Financiară, reprezentantul OTP Bank arată: "Aşteptările pe care le avem de la clienţii noştri este să aibă maturitatea necesară şi să vină către bancă în momentul în care au probleme. Noi ar trebui să fim, dacă vreţi, medicul de familie la care să apeleze clienţii noştri, la primul simptom de nelinişte financiară. Primul apel ar trebui să fie către bancă şi către omul din front-office care să fie bine-pregătit şi să ştie cum să-l îndrume sau să ceară ajutor, la rândul lui.

Pe de altă parte, conceptul de creditare responsabilă nu trebuie să fie atribuit doar băncilor. Creditarea responsabilă ar trebui să fie în primul rând a celui care trebuie să dea banii înapoi la sfârşitul zilei. Eu pot să fac tot ce este omeneşte, să-i pun la dispoziţie toate informaţiile necesare, să nu ascund costuri, să nu ascund clauze, ci să-l ajut - în această etapă de cunoaştere - dar la sfârşitul zilei responsabilitatea deciziei îi revine celui care îşi doreşte să achiziţioneze un bun pe credit. Creditarea responsabilă din partea băncii vine din a înţelege care este nivelul de sănătate financiară a clientului şi care este nevoia din spatele solicitării".

• Vladimir Kalinov, vicepreşedinte Raiffeisen Bank: "Viteza va transforma radical sistemul bancar"

Sistemul bancar se va transforma radical în următorii ani, consideră Vladimir Kalinov, vicepreşedinte Raiffeisen Bank, intervevat de Cristian Pavel, redactor-şef Legal Magazin: "Mă aştept să văd decizii asistate de Inteligenţa Artificială, o utilizare mai mare a biometriei care va ajuta la identificarea viitorilor clienţi şi automatizări care să crească viteza operaţiunilor financiare. Recent m-a întrebat un coleg în cât timp ajunge o plată în străinătate. Când i-am spus că poate dura câteva ore şi-a amintit că acum zece ani dura trei zile. Deci, vom asista la o creştere a vitezei, în continuare. Odată cu mutarea sistemului bancar în zona tehnologiei, vor creşte investiţiile în securitatea cibernetică şi vor apărea noi probleme de rezolvat. Banca, probabil, nu va fi atât de vizibilă precum este astăzi, pentru că se va integra în viaţa de zi cu zi a oamenilor. Cu toate aceste transformări, reţelele fizice ale băncilor, formate din sucursale şi agenţii nu cred că vor dispărea. Contactul uman cu banca este esenţial pentru încrederea de care sistemul bancar are nevoie. Deşi s-ar putea automatiza inclusiv acordarea creditelor imobiliare sau a împrumuturilor pe durate lungi de timp, nu se va întâmpla acest lucru. Oamenii au încredere mai mare în interacţiunea fizică, iar simţurile şi emoţiile nu pot fi reproduse de Inteligenţa Artificială. Interacţiunea om cu om va rămâne cu prioritate destinată deciziilor financiare importante".