Boris Johnson încearcă, din nou, să declanşeze alegeri anticipate

La începutul unei săptămâni care i-ar fi plăcut să fie a Brexitului, dar care va fi a celei de-a treia amânări, premierul britanic Boris Johnson încearcă din nou, luni, să declanşeze alegeri anticipate, însă şansele par slabe, relatează AFP.

Europenii s-au pus de acord asupra principiului unei noi amânări în vederea evitării unui "no deal" cu consecinţe de temut, iar răspunsul lor cu privire la durata amânării este aşteptat la începutul săptămânii. Ambasadorii Celor 27 se reunesc luni.

Potrivit unor surse europene, propunerea aflată pe masă prevede amânarea Brexitului cu trei luni, la 31 ianuarie 2020 - însă cu posibilitatea ca Regatul Unit să părăsească UE la 30 noiembrie sau la 31 decembrie, în cazul unei ratificări a acordului retragerii înaintea acestor termene.

După ce s-a întors de la Bruxelles, cu acordul în buzunar, în urmă cu aproximativ zece zile, Boris Johnson a reuşit să obţină progrese fără precedent. El a fost obligat, însă, să ceară o amânare, în pofida faptului că ar fi preferat "să fie mort într-o groapă" decât să formuleze o asemenea cerere.

Dacă deputaţii britanici au aprobat în principiu acordul Brexitului al lui Boris Johnson, ei au respins în schimb calendarul marşului forţat pe care voia să li-l impună, reducându-i astfel la neant spreanţele de a realiza promisiunea Brexitului la 31 octombrie.

Pentru a obţine alegeri anticipate, care să aibă loc la 12 decembrie, Boris Johnson are nevoie, luni, de două treimi din voturi în Camera Comunelor - adică 434.

Premierul conservator, care nu mai deţine majoritatea, a eşuat deja, în două rânduri, în acest sens, în septembrie, scrie AFP.

Alegeri victorioase i-ar permite să obţină o marjă de manevră. Rândurile i s-au împuţinat cu aproximativ 20 de deputaţi - excluşi din Partidul Conservator (Tories) după ce au votat împoriva sa -, iar aliatul său cheie la Westminster, micul partid unionist nord-irlandez DUP (zece deputaţi), favorabil unei ieşiri din UE; refuză acordul încheiat de Johnson.

Partidul Laburist (Labour), principalulul partid din opoziţie, a repetat că nu va vota în favoarea unor alegeri anticipate generale decât după îndepărtarea riscului unei ieşiri fără acord.

"Avem nevoie să ştim ce fel de amânare va acorda UE", a declarat duminică la BBC Diane Abbott, însărcinată cu probleme interne în cadrul Partidului Laburist.

Alte două formaţiuni din opoziţie, eurofile, s-au declarat pregătite să accepte alegeri anticipate, dar cu alt plan.

Dacă Brexitul este amânat până la sfârşitul lui ianuarie, Partidul Naţional Scoţian (SNP) şi Partidul Liberal Democrat (Lib-dem), care deţin împreună 54 de deputaţi, vor să introducă marţi un amendament în vederea declanşării unor alegeri anticipate la 9 decembrie. Ele au nevoie, în acest sens, de o majoritate simplă.

Naţionalistul scoţian Ian Blackford şi coducătoarea Lib-dem Jo Swinson i-au prezentat în weekend propunerea preşedinelui Consiliului European Donald Tusk, potrivit sursei citate.

Calendarul prevăzut de cele două partide îl împiedică pe Boris Johnson să obţină adoptarea, înainte de dizolvarea Parlamentului, a legii privind acordul Brexitului. Acest scenariu este defavorabil din punct de vedere politic premierului, al cărui partid beneficiază de un larg avans în sondaje.

În cazul în care britanicii "vor să facă alegeri, trebuie să li se dea timp s-o facă", a declarat duminică secretara de stat franceză însărcinată cu Afaceri Europene Amelie de Montchalin.

La rândul său, Boris Johnson i-a acuzat în weekend pe deputaţi că ţin ţara "ostatică" prin faptul că refuză să susţină organizarea alegerilor anticipate sau acordul său al Brexitului.