Schimbările în peisajul comercial arată că în ansamblu, comerţul mondial creşte la o rată mai lentă decât economia mondială, o schimbare fundamentală faţă de tendinţa de globalism condus de comerţ pe care lumea a avut-o în cea mai mare parte a anilor de la sfârşitul Războiului Rece. Comerţul mondial cu bunuri este prognozat să crească cu 2,8% pe an, în medie, până în 2032, în comparaţie cu o rată estimată de creştere a PIB-ului global de 3,1% în aceeaşi perioadă, conform unei analize realizate de Boston Consulting Group (BCG).
Apariţia şi creşterea importanţei culoarelor comerciale regionale au ca efect diminuarea dominaţiei rutelor comerciale tradiţionale, cum ar fi China-SUA şi China-UE.
"Comerţul mondial se schimbă, iar harta, aşa cum o ştiam noi, este redesenată," a spus Nikolaus Lang, director general şi partener senior, lider global al practicii Global Advantage a BCG şi coautor al raportului. "Pe măsură ce lanţurile de aprovizionare sunt rebalansate şi ţările vecine îşi întăresc relaţiile comerciale regionale, ne aşteptăm să vedem schimbări durabile în fluxurile de bunuri din întreaga lume."
Cercetarea evidenţiază cinci dinamici emergente ale comerţului mondial care vor caracteriza lumea în deceniul următor:
Dinamica Comerţului cu China. Tensiunile comerciale persistente şi creşterea "comerţului gestionat" între China şi Occident determină o încetinire a acestuia. Scăderea prognozată a comerţului SUA-China este una dintre cele mai semnificative evoluţii în harta actualizată a comerţului mondial, prognozând o scădere cu 197 miliarde de dolari a comerţului în 2032 faţă de nivelul din 2022.. Comerţul Chinei cu UE va continua să crească, dar mai lent decât media globală.
Fortăreaţa America de Nord. Statele Unite, Canada şi Mexicul vor beneficia de Acordul SUA-Mexic-Canada (USMCA). Comerţul SUA cu vecinii săi este prognozat să crească cu 466 miliarde de dolari în deceniul următor.
Creşterea Comerţului ASEAN. Naţiunile din Asia de Sud-Est sunt printre cei mai mari câştigători în noua ordine comercială mondială. Comerţul între statele ASEAN este prognozat să crească cu 1,2 trilioane de dolari în următorii zece ani, întrucât regiunea este văzută din ce în ce mai mult ca fiind o destinaţie cheie pentru companiile care doresc să-şi reducă dependenţa de China pentru fabricaţie şi aprovizionare, ceea ce conduce la creşterea ASEAN ca platformă pentru exporturile globale. Fundamentele solide din regiunea ASEAN în sine conduc, de asemenea, la o creştere a investiţiilor şi a activităţii comerciale.
Creşterea explozivă a Indiei. India beneficiază de o structură de costuri redusă, o forţă de muncă tot mai capabilă şi o logistică în îmbunătăţire pentru a deveni o piaţă internă majoră şi o destinaţie numită generic "China + 1" pentru fabricaţia globală. Se estimează că India va obţine o creştere medie anuală a comerţului de 6,3%, de două ori mai mare decât media globală.
Divergenţa comerţului rusesc. O mare parte din comerţul Rusiei s-a îndreptat către ţările BRICS (Brazilia, China, India şi Africa de Sud). În timp ce comerţul Rusiei cu China şi India va creşte cu 134 miliarde de dolari, respectiv 26 de miliarde de dolari până în 2032, comerţul său cu UE va scădea cu 222 de miliarde de dolari.
"Economia unitară este unul dintre principalii factori ce contribuie la aceste schimbări, dar geopolitica este şi ea un catalizator important," a spus Marc Gilbert, director general şi partener senior la BCG şi coautor al raportului. "Într-un an cu multe alegeri globale cruciale şi cu aproape jumătate din populaţia lumii aşteptată să iasă la vot, vedem o continuare a accentului pus pe politica industrială în asigurarea securităţii economice naţionale, crearea de locuri de muncă şi energia verde. Una dintre consecinţe va fi consolidarea grupărilor comerciale regionale, în special în America de Nord, Uniunea Europeană şi ASEAN."
China este astăzi cel mai mare exportator mondial de bunuri fabricate, dar pierde în competitivitatea costurilor relative şi are o economie internă în descreştere. Pe măsură ce firmele non-chineze îşi reevaluează lanţul de aprovizionare, comerţul în scădere între China şi Occident se va muta în altă parte. Beneficiarii principali ale acestor schimbări de paradigmă vor fi ţările ASEAN şi India, deoarece multe companii îşi mută producţia în aceste economii, atât pentru a reduce riscurile globale ale lanţului de aprovizionare, cât şi pentru a accesa noi pieţe. Drept rezultat, comerţul între ASEAN şi China va creşte cu o valoare impresionantă de 616 miliarde de dolari în deceniul următor, iar comerţul între ASEAN şi SUA şi Japonia va creşte şi el, cu peste 200 de miliarde de dolari.
"Aceste schimbări în modelele comerciale reconfigurează economia globală, acest lucru nefiind un accident. Companiile trebuie să gândească strategic şi să ia măsuri decisive, altfel riscă să fie prinse în capcana factorilor mereu în schimbare şi care sunt în afara controlului lor," a spus Michael McAdoo, partener şi director pentru comerţ şi investiţii globale la BCG şi coautor al raportului. "Companiile care au previzionat aceste schimbări investesc deja pentru a-şi consolida rezilienţa lanţului de aprovizionare, răspunzând la volatilitate şi construind capacităţi adecvate de gestionare a riscurilor şi securitate cibernetică."