Piaţa titlurilor de stat din ţara noas-tră va reacţiona la ştirile macroeconomice globale, europene şi interne pe termen scurt, consideră specialiştii din cadrul Băncii Transilvania. Aceştia apreciază: "Calendarul macroeconomic al săptămânii 29 iulie-2 august include: încrederea consumatorilor, industria prelucrătoare, construcţiile, veniturile, consumul, inflaţia, preţurile caselor şi şedinţa de politică monetară în SUA; indicatorii de încredere, dinamica PIB, industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul, piaţa forţei de muncă şi inflaţia în Zona Euro; tendinţele în economie, autorizaţiile de construire, comerţul cu amănuntul, turismul şi rata şomajului în România".
Studiul realizat de Andrei Rădules-cu, Director Analiză Macroeconomică în cadrul Băncii Transilvania, arată: "În România, creditul neguvernamental a urcat cu 0,8% de la lună la lună şi cu 7,1% de la an la an, respectiv la 259,6 miliarde lei în iunie, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanţare, Programului Prima Casă, ameliorării veniturilor populaţiei şi redinamizării investiţiilor productive.
Depozitele neguvernamentale au crescut cu 0,1% lună/lună şi cu 7,7% an/an, la 337 miliarde lei în iunie, ca urmare a majorării veniturilor populaţiei şi tendinţei ascendente a ratelor de dobândă. Rata creditelor restante s-a diminuat de la 3% în mai la 2,8% în iunie (minimul din ultimii zece ani), cu următoarea distribuţie: 2,8% la lei şi 2,9% la valută.
Moody's previzionează creşterea economiei interne cu dinamici medii anuale de 3,3% în 2019 şi 3,5% în 2020 (sub ritmul potenţial estimat la 4%) şi atrage atenţia cu privire la factorii de risc, inclusiv deteriorarea echilibrului macroeconomic, nivelul redus al ratei de absorbţie a fondurilor europene şi tensiunile politice. Aces-te evoluţii, coroborate cu cele din pieţele europene de titluri de stat (puternic influenţate de semnalele Băncii Centrale Europene), au condus la scăderea ratei de dobândă la obligaţiunile suverane la 10 ani cu 8%, la 4,14% săptămâna trecută (diminuare cu 13,7% în 2019) - cel mai redus nivel din octombrie 2017. Spread-ul de dobândă a scăzut cu 18,4% la 1,44 puncte procentuale (minimul din ianuarie)".
În a patra săptămână din iulie, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 796,5 milioane lei prin titluri scadente în septembrie 2023, la un cost mediu anual de 3,89%, mai subliniază lucrarea citată.
Aceasta indică faptul că piaţa titlurilor de stat din România a încorporat climatul macro-financiar internaţional şi ştirile interne, în a patra săptă-mână din iulie: "Se observă deplasarea în jos a curbei randamentelor (mai pronunţată pe scadenţele medii-lungi), pe fondul perspectivelor de implementare de măsuri de relaxare monetară în SUA şi Zona Euro şi de decelerare a dinamicii anuale a PIB-ului nominal pe plan intern pe termen scurt".
În ceea ce priveşte economia mondială, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere previziunile pentru dinamica anuală a PIB din 2019 (la 3,2%) şi 2020 (la 3,5%), ca urmare a tensiunilor comerciale şi tehnologice globale.
În SUA, comenzile de bunuri de capital şi cele de bunuri de folosinţă îndelungată au crescut cu dinamici lunare de 1,9%, respectiv 2% în iunie, evoluţii care indică continuarea ciclului investiţional pe termen scurt. În acelaşi timp, ritmul anual de creştere economică s-a temperat de la 2,7% an/an în trimestrul întâi la 2,3% an/an în cel de-al doilea trimestru (minimul din trimestrul secund 2017), pe fondul decelerării investiţiilor productive (cel mai slab ritm din ultimul trimestru al anului 2015) şi scăderii exporturilor. De asemenea, industria prelucrătoare a stagnat, în iulie (în contextul resimţirii tensiunilor comerciale globale), iar vânzările de case au consemnat evoluţii mixte în iunie, conform sursei citate. Aceasta adaugă faptul că perspectivele de continuare a ciclului investiţional pe termen scurt şi climatul pozitiv din piaţa de acţiuni (susţinut şi de sezonul de raportări financiare) au determinat creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 0,8%, la 2,074% săptămâna trecută (declin cu 22,8% de la începutul anului).
Andrei Rădulescu subliniază: "În Zona Euro, încrederea consumatorilor a crescut în iulie, iar dinamica anuală a creditului neguvernamental s-a consolidat în iunie. Industria prelucrătoare a scăzut pentru a şasea lună consecutiv în iulie, perioadă în care serviciile au decelerat. Totodată, climatul de afaceri din Germania (prima economie a regiunii) a continuat să se deterioreze în iulie (indicatorul IFO la minimul din aprilie 2013). Evenimentul macroeconomic al săptămânii a fost a cincea şedinţa de politică monetară din 2019, în cadrul căreia Banca Centrală Europeană a menţinut ratele de dobândă la minime istorice şi a semnalat implementarea de noi măsuri de relaxare monetară în septembrie. În acest context, rata de dobândă la titlurile de stat germane pe scadenţa 10 ani a continuat să scadă săptămâna trecută, cu 5,5 puncte bază la -0,377% (declin cu 62,3 puncte bază în 2019)".