Bucureştiul are unul dintre cele mai tinere stocuri de birouri din Europa

Cu o vârstă medie de aproximativ 11 ani, stocul spaţiilor de birouri din Bucureşti este printre cel mai "tinere" din Europa, dar şi din Europa Centrală şi de Est, ceea ce reprezintă un avantaj pentru proprietari în retenţia şi atragerea de noi chiriaşi, fiind cel mai puţin expus la riscul de a deveni învechit din punct de vedere tehnologic, al construcţiei şi al standardelor legate de sustenabilitate în următorii 5 - 6 ani, arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox într-un comunicat emis redacţiei.

La nivel european, peste 170 de milioane de metri pătraţi de spaţii de birouri din şaisprezece pieţe sunt expuse riscului de a deveni învechite în 2030, potrivit raportului Rethinking European Offices, realizat de Cushman & Wakefield.

Această suprafaţă este echivalentă cu de şase ori stocul total de birouri din centrul Londrei. Majoritatea acestui stoc "în pericol" se află în pieţele din Europa de Vest, unde aproape 80% din stocul din oraşe precum Amsterdam, Barcelona, Londra, Madrid, Milano, Paris şi Stockholm riscă să devină învechit până la finalul acestui deceniu.

Pe de altă parte, pieţele din Europa Centrală şi de Est - Bucureşti, Budapesta, Praga şi Varşovia, prezintă riscuri mai mici de învechire, cu un procent mediu de doar 43%. Acest lucru reflectă faptul că o mare parte din stocul construit în aceste pieţe a fost livrat în ultimele două decenii. În această perioadă, stocul de birouri din pieţele din regiune s-a dublat, în timp ce în pieţele din Vest, creşterea a fost de sub 20%.

În Bucureşti, stocul este şi mai tânăr faţă de media regională, aproape jumătate din suprafaţa de birouri existentă, de 3,41 milioane de metri pătraţi fiind construită în ultimii zece ani. Astfel, riscul echivalent de învechire din Bucureşti este de doar 35%, mai mic decât în orice piaţă analizată.

Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox: "Chiriaşii sunt tot mai interesaţi de birourile de clasă A, situate în zone centrale sau semicentrale, care oferă acces facil la diverse facilităţi şi respectă cele mai noi standarde de mediu. Majoritatea acestor clădiri sunt certificate verzi, ceea ce le face atractive nu doar pentru companii, ci şi pentru angajaţi, contribuind la un mediu de lucru modern şi plăcut. La nivel european, jumătate din tranzacţiile de închiriere vizează astfel de spaţii, în creştere faţă de 40% înainte de pandemie şi doar o treime acum un deceniu. În Bucureşti, 83% din volumul de spaţii închiriate în acest an a fost în clădiri de clasă A, clădiri ce au o pondere de 79% în stocul total din oraş."

Piaţa de birouri din Bucureşti a demonstrat o tendinţă clară spre stabilitate în primele nouă luni ale anului activitatea de tranzacţionare înregistând un nivel satisfăcător, cu o suprafaţă totală închiriată de 261.700 metri pătraţi, în scădere cu 25% faţă de acelaşi interval al anului trecut.

Reducerea volumului tranzacţionat era aşteptată având în vedere că în acest an va fi livrată o singură clădire de birouri în Bucureşti şi că 2023 a fost un an record din punct de vedere al spaţiilor închiriate.

În pieţele din Europa de Vest, riscul de învechire nu este uniform. Oraşe precum Munchen (60%), Lisabona (64%), Dublin (64%) şi Berlin (65%) au riscuri relativ mai mici comparativ cu alte pieţe vestice, reflectând faptul că o mare parte din stoc a fost dezvoltat în ultimele două decenii. În Londra, analiza sugerează că nivelul stocului învechit va ajunge la 76% până la sfârşitul deceniului. Reglementările mai stricte şi îmbunătăţirea peisajului economic ar trebui să accelereze ritmul schimbărilor, mulţi proprietari derulând deja proiecte de modernizare sau de redezvoltare a clădirilor pentru a satisface cerinţele în creştere ale chiriaşilor.

Mai mult decât atât, orice proprietar trebuie să ia în considerare opţiunile disponibile pentru a îmbunătăţi spaţiile din clădirile pe care le deţine, pentru a păstra chiriaşii existenţi sau pentru a atrage alţii noi. Pe de altă parte, chiar dacă aceste clădiri au de regulă chirii mai mari, amplasarea acestora în zone centrale şi facilităţile superioare pe care le oferă sunt critice pentru atragerea şi reţinerea talentelor potrivite.

În aceste condiţii, anticipăm o divizare şi mai mare între activele de clasă A, situate central, şi cele din locaţii periferice, unde riscul de neocupare este adesea mai mare. Proprietarii trebuie să analizeze foarte bine activele pe care le deţin şi să decidă dacă repoziţionarea sau reutilizarea acestora este cea mai bună abordare strategică.