Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2020, acte normative adoptate de Guvernul Orban, în premieră, prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului.
Premierul Ludovic Orban a anunţat pe 23 decembrie în plenul Parlamentului, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii guvernului pe bugetul pentru anul 2020, că acesta a fost construit pe o creştere economică de 4,1%, o rată a inflaţiei de 3,1% şi un curs mediu de 4,75 lei pentru un euro. Şeful Executivului a precizat că, deşi finanţarea europeană se va reduce dras-tic, bugetele Educaţiei şi Sănătăţii vor creşte faţă de anul trecut.
Direcţiile majore de acţiune ale bugetului pentru 2020 sunt investiţiile în infrastructură şi susţinerea mediului de afaceri, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referinţă, măsuri de limitare şi îmbunătăţire a cheltuielilor şi evitarea risipei banului public, măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile şi aflate în dificultate.
Pentru anul acesta, autorităţile estimează că investiţiile vor creşte, fiind bugetate la 4,5% din PIB. Veniturile prevăzute pentru anul în curs sunt de 360,149 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 31,89%.
Cheltuielile sunt bugetate la 400,694 miliarde lei, respectiv 35,48% din PIB. Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 4,5%. Câştigul salarial brut are o valoare de 5429 lei în 2020, iar cel net de 3324 lei.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu şi preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, au atacat ulterior la Curtea Constituţională procedura de adoptare a actului normativ, reclamând un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament.
Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a afirmat: "Nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament. De la Ceauşescu, România nu a mai cunoscut aşa ceva, de 30 de ani. Chiar dacă nu vom reuşi să stopăm acest buget, cu certitudine, dacă decizia ne va fi favorabilă, vom stopa ca alt-cineva în viitor să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, Ludovic Orban va intra în istorie ca primul prim-ministru care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci din Europa democratică".
Curtea Constituţională a României a stabilit data de 10 ianuarie ca termen de transmitere a punctelor de vedere de la Guvern şi Parlament privind exis-tenţa unui conflict juridic pe tema Legii bugetului de stat pe anul 2020, pentru care Executivul şi-a angajat răs-punderea.
Preşedintele PSD nu exclude ca, în urma unei decizii favorabile din partea Curţii Constituţionale, să iniţieze, în prima sesiune parlamentară care va începe în luna februarie, o moţiune de cenzură împotriva guvernului Orban, în cazul în care premierul nu va demisiona din funcţie.