Buletin Macroeconomic Special

BNR a tăiat dobânda cheie la 6,50%

Ciclul de relaxare a dobânzii de politică monetară a continuat la începutul lui august, banca centrală reducând dobânda de politică monetară cu încă 25 puncte de bază până la 6,50%. Dobânda la facilitatea de credit a scăzut la 7,50%, iar cea la facilitatea de depozit la 5,50%. Nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii a fost menţinut, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Continuăm se anticipăm un nivelul al dobânzii cheie de 6,25% la finele acestui an, abordarea BNR rămânând una precaută, având în vedere temperarea pantei descendente a preţurilor de consum în perioada următoare, dar şi o serie de riscuri importante de natură internă şi externă care pot afecta procesul dezinflaţionist din România.

Principalele mesaje din comunicatul BNR:

i) Ritmul anual de creştere al preţurilor de consum a continuat să încetinească până la 4,94% în luna iunie, peste aşteptările băncii centrale, în contextul atenuării dinamicii inflaţiei de bază şi a preţului combustibililor parţial contrabalansată de scumpirea gazelor naturale. Inflaţia anuală CORE2 ajustat şi-a menţinut tendinţa de decelerare rapidă în iunie, aceasta coborând la 5,7% de la 7,1% în martie 2024. Decelerarea a fost antrenată de efectele de bază dezinflaţioniste, corecţia descendentă a cotaţiilor mărfurilor la care s-au adăugat temperarea preţurilor de import şi calmarea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

ii) Spre deosebire de comunicatul anterior (luna iulie a.c.) unde BNR vedea o creştere trimestrială a PIB "vizibil mai solidă" în trimestrul al II-lea faţă de primul. Aceasta se aşteaptă acum la o creştere trimestrială "ceva mai solidă", menţinând însă termenul de creştere "notabilă" faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Banca centrală a mai consemnat în comunicat că rata şomajului BIM a crescut gradual în perioada aprilie-iunie a.c. la 5,5%, în timp ce intenţiile de angajare s-au mai temperat după cum arată sondajele lunii iulie. De asemenea, dinamica salariului brut a dat semne de încetinire în perioada aprilie-mai, însă rămâne foarte ridicată, în teritoriu de două cifre.

iii) Riscurile şi incertitudinile la adresa creşterii economice şi inflaţiei au rămas în general aceleaşi, acestea decurgând din: a) politica fiscală şi de venituri, după cum arată execuţia bugetară din primele şase luni ale acestui an, inclusiv măsurile care vor fi aplicate în vederea consolidării bugetare; b) evoluţia preţurilor energiei, în contextul modificărilor legislative, alimentelor, având în vedere seceta prelungită, şi a cotaţiei petrolului, pe fondul menţinerii tensiunilor geopolitice; c) absorbţia fondurilor europene; d) deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed şi ale băncilor din regiune; e) conflictul din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi situaţia economică din Europa.