Bulgaria imploră Comisia Europeană să-i permită supravieţuirea

Bulgaria a făcut parte din grupul restrâns al primelor ţări care au refuzat să plătească în ruble gazele naturale importate din Rusia.

Acum autorităţile de la Sofia au realizat că slugărnicia nu este răsplătită cum se cuvine în Europa, iar decizia s-a dovedit o greşeală imensă, cu implicaţii directe asupra supravieţuirii ţării.

Răspunsurile şi indicaţiile evazive venite de la Bruxelles, în ceea ce priveşte deschiderea conturilor în valută şi ruble la Gazprombank, au reprezentat un semnal clar pentru amânarea oricăror decizii drastice, semnal care a fost ignorat de autorităţile de la Sofia.

După afirmaţii repetate ale preşedintelui Comisiei Europene, conform cărora plata în ruble reprezintă o încălcare a regimului sancţiunilor, a venit Mario Draghi, premierul Italiei, cu o declaraţie contrară.

Apoi au venit şi nişte clarificări din partea Comisiei Europene, care au mers în direcţia indicată de Draghi şi ridică un semn de întrebare cu privire la adevărata autoritate din Uniunea Europeană.

Premierul italian nu a făcut decât să justifice deciziile unor mari companii din sectorul energetic al unor mari economii europene, cum sunt Germania sau Italia.

Imediat după decizia guvernului de la Sofia, organizaţii patronale, care reprezentau peste 25.000 de firme şi angajau 82% din forţa de muncă, au cerut reluarea dialogului cu Gazprom.

"Întâlnirea cu organizaţiile patronale a avut ca scop salvarea economiei şi industriei Bulgariei, a locurilor de muncă şi reducerea inflaţiei", a declarat Kornelia Ninova, ministrul economiei şi industriei în guvernul de la Sofia.

Şocul inflaţionist de la nivelul producătorilor industriali este deja masiv (vezi graficul). Preţurile şi-au accelerat creşterea anuală până la 40,2% în aprilie 2022, de la 36,1% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 3,3%, în condiţiile unei creşteri anuale de 93,7% a preţurilor energiei şi de 24,9% a preţurilor din industria prelucrătoare.

Amplificarea presiunilor de preţ se va face în continuare prin "absorbirea" preţurilor energiei la nivelul industriei prelucrătoare.

Fenomenul este similar în toată Europa, iar rezultatul final va fi accelerarea procesului de dezindustrializare, în condiţiile în care preţurile energiei şi propagarea lor în lanţ vor avea un efect brutal asupra competitivităţii.

Autorităţile de la Sofia au anunţat că au încheiat un acord de livrare a gazelor lichefiate (GNL) din Statele Unite la un preţ sub cel plătit pentru gazele din Rusia. Nu au fost oferite detalii despre noul contract, iar afirmaţiile cu privire la preţ nu par să fie credibile, având în vedere condiţiile de pe pieţele internaţionale şi costurile ridicate ale transportului.

Până când vor deveni operaţionale noile surse de gaze naturale, ministrul Ninova a anunţat îngheţarea preţurilor şi introducerea unor taxe suplimentare asupra profiturilor în exces ale companiilor din sectorul energetic.

Acestea sunt măsurile clasice adoptate de guvernele în care domneşte analfabetismul economic şi incompetenţa, măsuri care nu vor avea rezultatele dorite, ba chiar vor amplifica efectele negative ale crizei, atâta vreme cât nu se vor aborda adevăratele cauze.

Organizaţiile patronale au avertizat că în prezent nu există alternative pentru gazele importate din Rusia şi au cerut autorităţilor să revină asupra deciziei de a refuza plata în ruble, mai ales că preţurile gazelor din surse noi pot fi cu peste 30% mai mari, conform estimărilor prezentate autorităţilor.

Dar de ce nu au existat astfel de întâlniri înainte de oprirea gazelor? De ce mai există ministere ale economiei şi industriei, când autorităţile, iar acesta nu este doar cazul Bulgariei, dau dovadă că sunt total incapabile să evalueze efectele propriilor decizii de politică economică?

Este aceasta o condiţie necesară doar pentru guvernele formate din slugi de cea mai joasă speţă? Puţin probabil, după cum o arată şi "performanţele" incredibile ale ministrului economiei din Germania, un "expert" incontestabil în economie şi energie, cu doctorat în filosofia literaturii şi autor de cărţi pentru copii.

Dintr-o altă ţară a UE cu o mare dependenţă de gazele din Rusia, Austria, a venit recent un alt avertisment grav.

Conform unui articol din Kronen Zeitung, suspendarea importurilor de gaze din Rusia va conduce la pierderea a circa 300.000 de locuri de muncă, în special la nivelul industriei alimentare şi a celei metalurgice, după cum declară reprezentanţii Federaţiei Industriilor din Austria.

Georg Knill, preşedintele organizaţiei, a subliniat că pericolul cel mai mare nu îl reprezintă decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor, ci decizia Uniunii Europene de a opri importurile.

Comisarul european Margrethe Vestager a declarat recent, pentru cotidianul Handelsblatt, că europenii trebuie să se obişnuiască cu preţurile ridicate ale energiei. "Europa trebuie să-şi diversifice comerţul şi să accepte preţuri mai mari", a precizat Vestager, iar "consumatorii sunt cei care vor trebui să plătească, în final, pentru aceste schimbări".

După cum se vede, obiectivul comisarilor de la Bruxelles pare să fie convergenţa către subdezvoltare şi sărăcie a tuturor membrilor Uniunii Europene şi nu numai a lor, în condiţiile în care există şi proiecte de lege ale Comisiei Europene privind criminalizarea oricăror măsuri de ocolire a sancţiunilor (Propunerea COM(2022) 247 final din 25.05.2022).

După circa o lună de la oprirea importurilor de gaze din Rusia, autorităţile de la Sofia au realizat, probabil, că au o mare problemă şi au anunţat că doresc să prezinte Comisiei Europene o propunere pentru plata în ruble a gazelor din Rusia.

Alexander Nikolov, ministrul energiei din guvernul Bulgariei, a declarat, în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune BTV, că nu vede motivul pentru care unele ţări nu pot deschide conturi în ruble la Gazprombank, în timp ce Italia şi Germania au permis principalilor importatori să deschidă astfel de conturi.

Reuters scria atunci că deciziile Italiei şi Germaniei au fost aprobate de Comisia Europeană şi nu sunt considerate încălcări ale sancţiunilor impuse Moscovei.

Atunci de ce mai trebuie Bulgaria să ceară permisiunea CE pentru reluarea importurilor de gaze din Rusia şi plata lor în ruble? Nu este o astfel de reglementare valabilă pentru toţi membrii Uniunii Europene?

Sau este vorba doar despre un exces de slugărnicie, care, de fapt, neagă toate idealurile europene proclamate de politrucii de toate culorile?

Iar apoi, cum este posibil ca aşa-numitele autorităţi ale unei ţări, mai ales ale unei ţări din UE, să ceară cuiva permisiunea pentru supravieţuirea propriului popor?