Bundesbank a publicat lista "completă" a rezervelor de aur ale Germaniei

Faza acută a crizei datoriilor suverane din Europa, de la începutul deceniului, a readus în atenţia publicului rolul important al aurului în rezervele valutare.

Mai multe organizaţii neguvernamentale din Germania au început o campanie pentru repatrierea metalului preţios în 2012. Presiunile asupra băncii centrale, Bundesbank, s-au intensificat odată cu cererea Curţii Federale de Audit, care a dorit să afle situaţia exactă a cotei depozitate în afara ţării.

Atunci Bundesbank nu a dat curs cererii, precizând că "nu există dubii cu privire la integritatea şi siguranţa depozitelor externe", după cum a scris Bloomberg.

Între timp, banca centrală a Germaniei a început procesul de repatriere a rezervelor de aur aflate în depozite externe, iar transferul s-a accelerat în ultima parte a anului trecut (n.a. vezi şi articolul "Bundesbank accelerează repatrierea aurului Germaniei", BURSA, 27.01.2015), pe fondul unor operaţiuni similare derulate şi de alte bănci centrale din Europa.

Odată începută operaţiunea de auditare a rezervelor de aur ale ţării, Bundesbank a ajuns, probabil, la concluzia că lucrul trebuie bine făcut până la capăt, măcar pentru a reduce la tăcere vocile critice.

Astfel, în urmă cu câteva zile, pe site-ul instituţiei a apărut un comunicat de presă referitor la publicarea listei complete a lingourilor din rezerva de aur.

Datele referitoare la situaţia de la sfârşitul anului trecut arată că rezerva de aur a Germaniei era de 3.384 tone, cu o valoare estimată la 107 miliarde de euro.

Cea mai mare parte a rezervei, 43%, era depozitată la New York, 35% la Frankfurt, 13% la Londra, iar restul de 9% la Paris.

În tabelul din comunicatul de presă este descrisă repartizarea după custode, număr de lingouri şi cantitate de aur brut şi fin (vezi tabelul).

Dar asta nu este tot. La sfârşitul comunicatului de presă este ataşat un document de 2.307 pagini în care sunt listate lingourile din rezerva naţională de aur, inclusiv numărul lor de inventar, greutate brută, puritatea şi greutatea corespunzătoare a aurului fin (vezi exemplul).

Bundesbank mai anunţă că structura "geografică" a rezervelor se va modifica semnificativ până în 2020, când cel puţin 50% din rezervă trebuie să fie în depozite interne, după cum a declarat Carl-Ludwig Thiele, membru al conducerii executive a băncii. Din 2013 până în prezent, Bundesbank a repatriat 374 de tone de la Paris şi 300 de tone de la New York.

"În viitor, lista lingourilor va fi actualizată anual pe site-ul Bundesbank şi se vor publica deţinerile de lingouri, repartizate după custode, de la sfârşitul anului calendaristic anterior", se mai arată în comunicatul de presă al băncii centrale a Germaniei.

Pentru Peter Boehringer, iniţiatorul campaniei "Repatriaţi aurul nostru!", exerciţiul de transparenţă al Bundesbank nu a mers până la capăt, adică până la publicarea seriilor de pe lingouri, nu doar a numerelor de inventar. Într-o scrisoare publicată pe site-ul BullionStar, Boehringer arată că doar o astfel de listă ar permite demararea unui audit al rezervelor de aur la nivel internaţional şi detectarea contabilizării duble a lingourilor în bilanţurile băncilor centrale.

"Ceea ce a făcut Bundesbank nu este decât lansarea deliberată a unei perdele de fum, care produce doar confuzie, fără o transparenţă adevărată", este concluzia lui Peter Boehringer.

În cazul rezervei noastre de aur, despre care ştim foarte puţine, în afara valorii sale nominale în lei din rapoartele BNR, chiar şi o listă similară celei de la Bundesbank ar reprezenta un mare pas înainte.

Oare când vom avea şi noi parte de un astfel de lucru bine făcut la Banca Naţională a României?