Bursa americană - la cel mai slab început de an de la Marea Depresiune

Bursele traversează una dintre cele mai tulburi perioade din istorie, indicele S&P 500 având de la începutul anului o scădere de peste 17%, iar în primele patru luni din 2022 principalul coş de acţiuni al pieţei din Statele Unite a marcat cel mai slab început de an din 1939 încoace, adică de când legendarul investitor Warren Buffett avea doar nouă ani, după cum scria CNN Business, săptămâna trecută.

Scăderile apar într-un climat marcat de o inflaţie ce se situează la maximul ultimelor patru decenii, schimbarea atitudinii Rezervei Federale care a devenit mai agresivă în privinţa politicii monetare şi tensiuni geopolitice născute în urma invaziei Rusiei în Ucraina, război care în clipa de faţă pare departe de a se încheia. În acest context, specialiştii consultaţi de noi sunt de părere că există premise ca, cel puţin unele sectoare ale pieţei să îşi continue scăderea, ceea ce ar însemna ca indicele Nasdaq Composite, al companiilor care activează în domenii intensive în cunoaştere, să se afunde şi mai mult în teritoriul "bear", zonă în care deja se află ce ceva timp.

• Florian Munteanu: "Privind istoric, observăm că bursa din Statele Unite se găsea, din punctul de vedere al multiplilor de evaluare, la nişte niveluri foarte ridicate"

Florian Munteanu, investitor şi consultant de investiţii cu o vastă experienţă în finanţe şi energie, arată că înainte de startul scăderilor piaţa din Statele Unite ajunsese, din punct de vedere fundamental, la evaluări foarte ridicate comprativ cu cele istorice.

Consultantul ne-a spus: "În primul rând, cred că această corecţie ţine de evaluările mari la care ajunseseră pieţele din punctul de vedere al indicatorilor fundamentali. Privind istoric pe perioade de zeci de ani, observăm că bursele internaţionale şi în primul rând cea din Statele Unite se găseau, din punctul de vedere al multiplilor de evaluare, la nişte niveluri foarte ridicate. De exemplu, raportul Shiller P/E se situează în prezent la un nivel peste media istorică, dar era la o valoare şi mai mare acum patru-cinci luni când au început scăderile".

La mijlocul acestei săptămâni, indicatorul Shiller P/E pentru indicele S&P 500 se găsea la nivelul de 31, peste media istorică de 17, dar sub valoarea de la începutul anului, de 37, conform www.multpl.com.

Florian Munteanu a adăugat: "Pe acest fond s-au suprapus inflaţia ridicată rezultată din pandemie, când s-au tipărit foarte mulţi bani fără acoperire în economia reală, şi problemele din lanţurile de aprovizionare globale. În plus, a venit şi războiul început de Rusia care amplifică inflaţia. Bineînţeles că faţă de această situaţie, băncile centrale au reacţionat (n.r. prin înasprirea politicilor monetare) precum şi investitorii. Din punct de vedere psihologic, există o stare de nervozitate în rândul multor investitori, dar nu panică, deocamdată".

Luna trecută, inflaţia în Statele Unite măsurată prin Indicele Preţurilor de Consum a fost de 8,3%, în uşoară scădere faţă de martie, dar peste estimările de 8,1%. Inflaţia de bază, din care sunt excluse preţurile alimentelor şi energiei, a urcat cu 6,2%, peste estimările de 6%, spulberând astfel speranţele că a atins vârful acestui ciclu. De altfel, Fed-ul a renunţat de ceva vreme să mai caracterizeze inflaţia drept tranzitorie şi a ridicat dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază, lăsând să se înţeleagă că vor mai urma creşteri de 0,5%, pentru a stavili creşterea generalizată a preţurilor, conform CNBC.

• "Cred că Warren Buffet îşi va dovedi în continuare clasa de investitor, iar Cathie Wood probabil îşi va dezamăgi şi mai mult investitorii", spune Munteanu

Pentru următoarele şase-douăsprezece luni, Florian Munteanu crede că una dintre priorităţile investitorilor vor fi plasamentele care să le protejeze banii de inflaţie, în companii plătitoare de dividende, în vreme de acţiunile de creştere, care în prezent au cele mai mari scăderi, îşi vor continua căderea.

"Din punctul meu de vedere, în contextul inflaţiei în creştere şi a dobânzilor în creştere, banii vor începe să alerge după randamente care măcar să acopere inflaţia. Iar asta în pieţele bursiere cred că se va manifesta prin faptul că investitorii vor căuta acţiuni care să aducă randamente prin dividende. În general acţiuni defensive, de tipul utilităţilor sau Real Estate Investment Trusts, dar care să nu fie prea îndatorate", ne-a spus consultantul de investiţii.

Florian Munteanu a adăugat: "Acţiunile de tip «growth», care au crescut foarte mult în această perioadă de relaxare cantitativă, cred că vor continua să scadă. Deja au început să revină cu picioarele pe pământ şi poate cel mai bun exemplu este ARK Invest a lui Cathie Wood, care a pierdut cam două treimi din valoare, ceea ce este enorm pentru fonduri de investiţii cu capitalizări de ordinul miliardelor".

În opinia sa, suntem într-o situaţie asemănătoare cu bula dot-com din anii 1999 - 2001, când după o creştere extraordinară, acţiunile de tehnologie au scăzut puternic, unele chiar cu 90%.

"În schimb acţiunile unor companii de tip blue-chip «tradiţionale», care nu ajunseseră să fie supraevaluate exagerat în faza de creştere, au rezistat mai bine. Deocamdată, scăderea actuală din domeniul tehnologiei este inferioară scăderii tehnologiei din anii 2000, şi vedem că Dow Jones este mult mai puţin afectat decât Nasdaq de turbulenţele din prezent", a punctat Munteanu.

De la începutul anului şi până la jumătatea acestei săptămâni, indicele Dow Jones avea o depreciere de 12%, în timp ce Nasdaq Composite avea un declin de 27%, iar de la maximul din noiembrie anul trecut scăderea este de 30%, semnificativ peste ceea ce se numeşte teritoriul "bear", definit generic ca un declin mai mare de 20% faţă de un record recent.

"Probabil că investitorii cu o abordare similară cu cea a lui Warren Buffet, adică «value investors», vor continua să aibă performanţe superioare pieţei, iar cei care au căutat mai ales «unsustainable growth» vor fi aduşi şi mai puternic cu picioarele pe pământ. Cred că în următoarele şase-douăsprezece luni, Warren Buffet îşi va dovedi în continuare clasa de investitor, iar Cathie Wood probabil îşi va dezamăgi şi mai mult investitorii", a conchis consultantul.

• Adrian Mitroi: "O companie bună nu reprezintă neapărat o investiţie bună"

Adrian Mitroi, analist CFA şi profesor de finanţe comportamentale, crede că evoluţia viitoare a economiei, evident cu impact asupra pieţelor, va fi dată de deznodământul războiului din Ucraina.

Profesorul ne-a spus: "În opinia mea, cea mai importantă variabilă este când şi cum se va termina războiul. Este elementul care modifică substanţial datele problemei. Dacă acest război îngrozitor va continua, în a doua parte a anului se va spulbera toată creşterea economică. Vom intra într-o recesiune economică globală şi profundă. În această recesiune, ţările cum suntem noi, cu resurse energetice şi agricole rezonabile, vor fi uşor mai bine protejate. Dar asta nu înseamnă că vom mai vorbi de creştere economică. Iar într-un astfel de scenariu, cred că goana după randamente ar trebui să coboare în ierarhia priorităţilor investitorilor. Managementul activelor şi pasivelor este cel mai important, urmat de managementul risc-rentabilitate".

Analistul CFA subliniază că o companie bună nu reprezintă neapărat o investiţie bună, tocmai din cauza unei posibile supraevaluări masive, ceea ce de altfel s-a văzut în cazul multor companii în special de tehnologie.

"Este o eroare fundamentală pe care o fac mulţi investitori, ce este corectată de piaţă mai repede decât mai târziu. Adică preţul, când este prea mare, reprezintă un motiv bun să nu cumperi, dar nu întotdeauna un preţ mic este un motiv bun să cumperi (...). Un exemplu bun în acest sens este unicorn-ul românesc, care chiar dacă este o companie minunată, a pierdut cam 80% faţă de maxim. Va fi foarte greu ca pierderea să se recupereze şi să se mai obţină şi un randament", spune Adrian Mitroi.

Este vorba despre UiPath, care la scurt timp după listarea la New York din aprilie anul trecut, a atins un record de 85,12 dolari/acţiune, iar miercuri a încheiat sesiunea de tranzacţionare la 14,26 de dolari, adică o scădere de 83%. Conform calculelor noastre, pentru cei care au cumpărat la maxim, UiPath trebuie să crească acum cu 500%, doar pentru a ajunge pe zero.

"De asemenea, obligaţiunile devin mai atractive. În Statele Unite, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a trecut de 3%, peste cel al dividendelor, de 2,5%. S-a depăşit acest prag, ceea ce face ca interesul investitorilor pentru acţiuni în general să fie în scădere, deoarece la obligaţiunile pe termen lung se poate obţine un randament mai mare decât al dividendelor", a adăugat profesorul de finanţe comportamentale.

• Istoric, acţiunile s-au descurat mai slab în anul de dinaintea unei recesiuni decât în timpul recesiunii în sine, potrivit unui studiu al Darrow Wealth Management

În ultimele aproape şapte decenii, acţiunile s-au descurcat, în medie, mai slab în anul dinaintea recesiunii decât în timpul recesiunii în sine, conform unui studiu realizat de Darrow Wealth Management publicat într-un articol din Forbes, la începutul lunii trecute.

Practic, randamentul indicelui S&P 500 a fost în medie de -3% în anul ce a precedat o recesiune, mai scăzut faţă de cel din timpul celor şase luni dinaintea unui astfel de eveniment, de -2%, iar în timpul unei recesiuni indicele a avut o pierdere medie de 1%, după cum reiese din cercetarea celor de la Darrow Wealth.

Conform studiului, din 1953 încoace au fost unsprezece recesiuni, durata medie a unui astfel de eveniment economic fiind de 10,3 luni. Recesiunea Covid a durat doar două luni, în timp ce pentru Marea Criză Financiară din 2008 răstimpul a fost aproape de două ori mai mare decât media. De departe cea mai slabă perioadă pentru S&P 500 a fost în timpul Marii Crize din 2008-2009, în timp ce supraperformanţa indicelui la un an după prăbuşirea cauzată de pandemia Covid a fost, de asemenea, ceva anormal, conform sursei menţionate.

"Deloc surprinzător, randamentele devin tot mai mari pe măsură ce ne îndepărtăm de o recesiune. Până la urmă, pe perioade îndelungate de timp, acţiunile tind să crească mai mult decât să scadă", se mai arată în materialul publicat de Forbes.