Buzăul, la un pas să fie declarat judeţ calamitat din cauza secetei severe

Este secetă accentuată în judeţul Buzău, iar fermierii cer declararea Buzăului, judeţ calamitat în speranţa că vor primi despăgubiri de la stat, pentru a-şi putea acoperi cheltuielile pe care le-au suportat cu înfiinţarea culturilor de toamnă. Asta pentru că, în prezent, când agricultorii ar fi trebuit să se pregătească de recoltat, lanurile de grâu au fost aproape total compromise din cauza lipsei precipitaţiile, iar estimările Direcţiei Agricole Buzău arată că producţia va fi de sub o tonă la hectar. În aceste condiţii, autorităţile din judeţ au făcut primii paşi pentru a contabiliza pagubele din teren.

Primul pas a fost făcut săptămâna trecută, când, în timpul şedinţei Colegiului Prefectural, Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău a cerut prefectului Daniel Ţiclea declararea Buzăului, judeţ calamitat. Atunci au fost prezentate primele pagube din teren şi faptul că fermierii au ajuns la limita, existând riscul ca în această primăvară să nu culeagă nimic de pe câmp.

Potrivit lui Cosmin Florea, după o iarnă săracă în precipitaţii şi o primăvară la fel de secetoasă, deficitul de apă din sol este foarte mare, iar prima cultură care a avut de suferit a fost rapiţa. Practic, majoritatea fermierilor care au cultivat în toamnă rapiţă au întors-o în primăvară.

"La rapiţă am avut o suprafaţă cultivată de 26.000 în toamnă şi am mai rămas cu 15.000 de hectare", a spus Cosmin Florea.

Probleme majore sunt şi la grâu şi la orz.

"Fermierii au motive de îngrijirare. La grâu şi la orz sunt iarăşi probleme majore. Avem în total 60.000 de hectare cultivate, însă avem zone în care cultura este compromisă total ca urmare a secetei. Nu estimăm o producţie mai mare de o tonă la hectar", a spus Cosmin Florea.

Cele mai mari probleme sunt în comunele de la limita judeţului Buzău cu judeţul Brăila.

"Rapiţa am întors-o pe toată. Doar eu am avut 300 de hectare. Nu este fir de rapiţă în toată comuna. Acum, grâul s-a uscat din cauza secetei. Avem 2000 de hectare. I-a dat spicul şi s-a uscat. Este al patrulea an de secetă. Nu a mai plouat de toamna trecută. Fântânile au secat. Pământul a devenit deşert. O parte din judeţul Buzău, până la Brăila, este jale. Plânge toată lumea. Toată lumea este disperată" , a spus Liviu Bărăgan, fermier din comuna Vâlcelele.

Disperaţi, fermierii nu se gândesc decât cum să adune de pe câmp ce a mai rămas nedistrus de secetă. Singura soluţie este ca în câteva săptămâni să intre la recoltatul grâului deşi, în mod normal, acest lucru se întâmpla abia în iunie.

"Cred că băgăm la recoltat, în maxim două săptămâni. Dar nu cred că facem mai mult de 200-300 de kilograme la hectar. Noi trebuia să recoltăm după 10 iunie şi noi vom intra în jur de 25 mai", a mai spus Liviu Bărăgan.

În aceste condiţii, fermierii cer despăbugiri de la stat.

"Prognozele nu sunt deloc optimiste şi nu ne ajută, aşa că vă cer insistent , dacă puteţi, face demersurile pentru calamitarea judeţului. Asta cer şi fermierii", a spus Cosmin Florea în timpul şedinţei Colegiului Prefectural.

Ca urmare a acestei solicitări, prefectul judeţului Buzău, Daniel Ţiclea, a semnat la începutul acestei săptămâni ordinul privind constituirea a 6 comisii mixte de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole înfiinţate în toamna anului trecut, culturi care au fost grav afectate de condiţiile meteo ce au condus la apariţia secetei pedologice.Din aceste comisii vor face parte reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale, ai Direcţiei Agricole şi ai Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În perioada imediat următoare, comisiile vor merge pe teren pentru a constata şi evalua pagubele produse de seceta pedologică. Specialiştii vor întocmi procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor produse, documente care vor fi asumate de membrii comisiilor, pe baza experienţei şi a cunoştinţelor tehnice şi profesionale pe care le deţin. Scopul evaluărilor dispuse în teren de prefectul judeţului, Daniel Ţiclea, este acela de a centraliza rezultatele şi de a le transmite către Ministerul Agriculturii, în vederea luării măsurilor necesare, în sprijinul agricultorilor buzoieni", informează Instituţia Prefectului Buzău.

Cu alte cuvinte, fără precipitaţii, fermierii stau la mila Cerului. În comuna Vâlcelele, de exemplu, nu există sursă de apă, iar pentru a-şi face foraje este nevoie de autorizaţii care se obţin în câţiva ani, timp în care fermierii spun că ar intra în faliment. Şi pentru această parte a judeţului salvarea ar fi Canalul Siret.

"Nu avem nicio sursă de apă, singura soluţie este Canalul Siret Bărăgan, măcar până la Râmnicu Sărat nu până la Ploieşti cum este în proiect. Zona acesta până la Brăila este jale. Eu fac proiect dar nu avem sursă de apă. Să fac foraj durează doi-trei ani, timp în care suntem falimentari. Deja au venit firmele să încheiem noi convenţii. Toată lumea vrea să-şi recupereze banii, fermierii cum îşi recuperează banii", a mai spus Liviu Bărăgan, agricultor din Vâlcelele.

Ideea este susţinută şi de Claudiu Carpen, directorul ANIF Buzău care este de părere că prin reabilitarea acestui canal suprafaţa irigabilă ar creşte până la 70.000-80.000 de hectare, faţă de 30.000 cât este în prezent. Din păcate, Canalul Siret Bărăgan este funcţional doar pe o porţiune de 17 kilometri din cei 198 proiectaţi.

Probleme cu apa sunt în tot judeţul Buzău. Acolo unde s-a putut, fermierii şi-au făcut foraje. Claudiu Carpen, directorul ANIF Buzău, a declarat că anul acesta a primit 10 adeverinţe de la cei care au solicitat apă pentru irigat pentru prima dată, semn că oamenii au căutat soluţii pentru a-şi uda culturile. Este vorba despre fermierii care au accesat măsurile care se derulează prin AFIR. Astfel, nu mai puţin de 8 milioane de euro urmează să intre în judeţul Buzău, ca urmare a proiectelor depuse pentru modernizarea instalaţiilor de irigaţii. Este vorba despre asociaţii de udători dar şi de persoane fizice care au depus proiecte în cadrul măsurilor DR25 şi DR26, privind modernizarea infrastructurii de irigaţii . Astfel de instalaţii se vor face la Săhăteni, Verneşti, Breaza, Merei, Costeşti.

Sistemul de irigaţii din Buzău funcţionează la capacitate maximă de trei luni. În prezent, ANIF furnizează apa pentru irigarea a circa 30.000 de hectare de culturi agricole. Fermierii irigă aproape tot ce au pe câmp.

"Avem contracte încheiate pentru o suprafaţă de 30.000 de hectare. Suntem la capacitate maximă şi din cauza condiţiilor meteo care impun umplerea canalului şi un volum mare de apă pentru asigurarea necesarului de irigaţii. Anul trecut aveam contracte doar pentru 20.000 de hectare, deci cererea ce apă este mult mai mare anul acesta, iar asta înseamnă că seceta deja s-a instalat", a spus Claudiu Carpen, directorul ANIF Buzău.