Bursa de la Bucureşti a închis în creştere cu 0,76%, într-o piaţă în care două transferuri deal cu 0,14% din acţiunile BRD au asigurat aproape o treime din lichiditatea zilei, de 27,1 milioane de lei.
Majoritatea pieţelor au deschis în urcare, însă spre jumătatea zilei au trecut pe scădere, după ce investitorii şi-au pierdut optimismul provocat de alegerile din Grecia, din cauza creşterii randamentelor obli-gaţiunilor Spaniei.
"Pieţele de acţiuni se găsesc într-un echilibru fragil sub ameninţarea a două riscuri. Primul este legat de spectrul unei dezordini declanşate de un posibil default în zona euro (Grecia, în primul rând, dar tot mai multă presiune şi emoţie apare în legătură cu Spania), ceea ce ar determina ajustări importante ale preţurilor activelor europene. Al doilea risc este intrarea într-o recesiune de durată a zonei euro, ceea ce ar face ca povara datoriilor să fie şi mai greu de administrat, deopotrivă de guverne, companii şi populaţie. De aceea, chiar dacă toata lumea tresare şi este preocupată de ştirile îngrijoratoare zilnice, care au devenit un sport la modă, pericolul de fond vine tocmai prin prisma influenţării sistematice a comportamentului actorilor din economie, care, încărcaţi cu pesimism, nu vor face decât să amâne decizii de consum şi investiţii, ducând economia europeană în recesiune", a declarat Mihai Iulian Căruntu, şeful Departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR, citat de Mediafax.
La finalul sesiunii de la Bucureşti, pieţele consemnau variaţii mixte.
"Aşa-numita criză, care pare tot mai mult să se alimenteze din ea însăşi, riscă să zădărnicească materializarea curentului de opinie în favoarea unor programe mai permisive de austeritate, care să lase loc de creştere economică, singurul tratament pentru reducerea stocurilor de datorie. Cu toate acestea, cred că scenariul de bază constă în activarea mecanismelor de autoreglare ale pieţelor şi în manifestarea instinctului de supravieţuire al politicienilor din Europa, care vor agrea aşa numite soluţii tehnice ca abordare pe termen scurt, pentru a câştiga timp în vederea aplicării tratamentelor pe termen lung, fără a mai exista spectrul apelului la soluţii de terapie intensivă", consideră Căruntu.
Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a închis în urcare cu 1,21%, în timp ce titlurile companiilor din sectorul energetic au coborât uşor indicele BET-NG, cu 0,41%.
Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a crescut cu 0,79%.
Astfel, indicele extins al Bursei, BET-XT, a avansat cu 1,04%. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Tranferurile cu acţiuni au însumat 27,15 milioane lei (6,1 milioane de euro), sub lichiditatea de la finalul sesiunii de vineri, de 30,9 milioane lei (6,9 milioane euro).
Două pachete din acţiunile BRD au fost cedate prin tranzacţii negociate în valoare cumulată de 8,35 milioane lei. Ultimul transfer a fost perfectat la 8,57 lei, cu 3,25% peste cotaţia de vineri
Pe piaţa principală acţiunile băncii au încheiat ziua la aceeaşi cotaţie, de 8,57 lei, pe un rulaj de 340.000 lei.
Acţiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide pe piaţa principală, cu operaţiuni de 7,11 milioane lei. Titlurile au închis la un preţ de 0,488 lei, în urcare cu 0,62% faţă de şedinţa precedentă.
Un rulaj semnificativ, de 3,8 milioane lei, a fost înregistrat şi cu acţiunile Azomureş (AZO). Ultimul transfer cu aceste titluri s-a realizat la 2,192 lei, în stagnare faţă de referinţă.
Căruntu consideră că lipsa de claritate a mesajelor oferite de responsabilii din zona euro s-a văzut în "reacţia de ajustare sensibilă a lichidităţii pieţelor de acţiuni europene, confirmată de altfel la nivel global de dinamica capitalurilor destinate pieţelor emergente".
"Capitalurile se retrag spre pieţele cele mai dezvoltate, ca reacţie la lipsa de predictibilitate generalizată din economia globală. BVB, ca piaţă mică şi lipsită de investitori institutionali români puternici, nu are decât să suporte variaţii mai mari comparativ cu pieţele cu lichiditate sensibil mai ridicată", a mai afirmat Căruntu.