Calendarul evenimentelor din viaţa lui Mihail Gorbaciov

• 1931

Mihail Gorbaciov se naşte în satul Privolone (URSS), la data de 2 martie 1931.

• 1946 - 1950

A lucrat ca ajutor de mecanizator în diferite ferme agricole din regiunea natală.

• 1950

Se înscrie la cursurile Universităţii din Moscova. În acelaşi an devine membru în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice.

• 1953

Se căsătoreşte cu Raisa Maximovna Titarenko şi se mută în regiunea Stavropăol unde lucrează ca procuror pentru scurt timp, după care s-a transferat în Komsomol.

• 1956

Devine prim secretar al organizaţiei orăşeneşti Stavropol .

• 1958

A fost mutat la comitetul regional al Komsomolului, unde a lucrat ca adjunct al primului secretar.

• 1961

Devine prim-secretar la comitetul regional al Komsomolului. A fost delegat la Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist.

• 1963

Ocupă funcţia de şef al departamentului agricol din regiunea Stavropol.

• 1970

A fost numit prim-secretar al krainei Stavropol, devenind unul dintre cei mai tineri şefi regionali de partid din URSS.

• 1971

Devine membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS.

• 1974

Este ales deputat în Sovietul Suprem şi preşedinte al "Comitetului pentru problemele tineretului".

1978

A devenit membru al "Secretariatului pentru agricultură a CC al PCUS".

• 1979

A fost promovat în Politburo, (mai întâi ca membru supleant, devenind membru plin un an mai târziu). Devine protejatul lui Iuri Andropov, şeful KGB-ului, originar şi el din Stavropol, care în ani 80 va conduce pentru o scurtă perioadă URSS.

• 1983

Mihai Gorbaciov a fost promovat de Andropov în funcţia de secretar al partidului pentru problemele de cadre.

• 1985

După moartea lui Constantin Cerneko (conducătorul URSS), Mihail Gorbaciov a fost ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 11 martie. A devenit primul lider al partidului născut după victoria revoluţiei bolşevice.

• 1986

Gorbaciov a încercat să reformeze partidul osificat şi economia aflată în recesiune prin introducerea glasnostului ("transparenţei"), perestroicăi ("reconstrucţiei") şi uskorenie ("accelerării" dezvoltării economice), politici lansate oficial la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist din februarie. Reformele radicale al perestroikăi au fost enunţate la Congres.

• 1987

Plenara CC al PC al URSS din ianuarie este considerată ca fiind începutul maturităţii procesului de reforme al lui Gorbaciov, acela fiind momentul în care s-au propus alegerile cu mai mulţi candidaţi, numirea a nemembrilor de partid în funcţii guvernamentale şi adâncirea reformei economice prin dezvoltarea sistemului cooperatist în economie. o nouă lege care dădea mult mai multă independenţă întreprinderilor a fost votată în iunie.

Gorbaciov a publicat în noiembrie cartea "Perestroika: nouă gândire pentru ţara noastră şi pentru lume", în care îşi prezenta pe larg ideile de reformă.

• 1988

Introduce glasnostul, prin care erau acordate noi libertăţi cetăţenilor sovietici, printre care o mai mare libertate a cuvântului. Acest fapt a fost o schimbare radicală, pentru că cenzura guvernamentală fusese până atunci o caracteristică principală a sistemului sovietic. Controlul asupra presei a scăzut, iar mii de prizonieri politici şi dizidenţi au fost eliberaţi. Scopul lui Gorbaciov a fost ca, prin promovarea glasnostului, să exercite presiuni asupra conservatorilor din CC al PCUS, care se opuneau activ reformelor politice şi economice. Legea cooperativelor intrată în vigoare în mai a fost poate cea mai radicală reformă economică de la începutul erei Gorbaciov.

• 1989

Este anul în care încep problemele naţionaliste în URSS şi în care se prăbuşesc regimurilor comuniste în blocul răsăritean. În ciuda faptului că se ajunsese la un nivel al destinderii internaţionale nemaiîntâlnite până atunci, (Uniunea Sovietică se retrăsese din Afganistan în ianuarie, iar discuţiile dintre Gorbaciov şi George H. W. Bush continuau), stadiul reformelor interne era prea puţin schimbat, datorită divergenţelor în creştere dintre reformişti, care criticau ritmul scăzut al reformelor, şi conservatori, care criticau proporţiile acestora.

La Summitul din Malta a avut loc întâlnirea dintre preşedintele SUA, George H. W. Bush şi Secretarul General al PC al URSS, Mihail Gorbaciov, în zilele de 2 şi 3 decembrie, la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului. În timpul summit-ului, Bush şi Gorbaciov ar fi declarat că pun capăt Războiului Rece.

• 1990

A fost ales drept primul Preşedinte executiv al URSS, cu 59% din voturile deputaţilor, fiind candidat unic. La Congresul al XXVIII-lea al Partidului Comunist din iulie, Gorbaciov a fost reales secretar general, dar poziţia lui era acum complet independetă de guvernul sovietic, iar Politburo nu mai avea nici un rol în conducere ţării. Gorbaciov a publicat schiţa noului tratat unional în noiembrie. Noua uniune urma să se numească Uniunea Republicilor Sovietice Suverane, dar, în anul 1991, toate acţiunile lui Gorbaciov aveau să fie depăşite de acţiunile centrifuge ale republicilor secesioniste. A primit premiul Nobel pentru Pace pentru "rolul său principal în procesul de pace" din Europa.

• 1991

Începe destrămarea URSS, au loc revolte în statele Baltice, tulburările naţionaliste sunt tot mai frecvente. Conservatorii din conducerea sovietică, autointitulându-se "Comitetul de Stat de Urgenţă", au declanşat o lovitură de stat pentru a-l îndepărta pe Gorbaciov din fruntea statului şi pentru a împiedica semnarea noului tratat unional. Preşedintele Uniunii Sovietice a fost ţinut sub arest la domiciliu în locuinţa sa din Crimeea între 19 -21 august. După ce a fost eliberat, la reîntoarcerea la Moscova, Gorbaciov şi-a dat seama că nu mai controla Uniunea sau Rusia. Între ultimele zile ale tentativei de lovitură, Estonia, Letonia, Ucraina, Belarus, Moldova, Kirghizia, Uzbekistan, Tadjikistan şi Armenia şi-au proclamat independenţa.

Preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Ucrainei s-au întâlnit în pădurea Belovej de lângă Minsk pe 8 decembrie 1991 şi au semnat acordul de înfiinţare a Comunităţii Statelor Independente şi au proclamat încetarea existenţei URSS-ului. Gorbaciov a fost pus în faţa unui fapt împlinit şi a fost nevoit să accepte dizolvarea Uniunii Sovietice. Gorbaciov a demisionat de Crăciun din funcţia de preşedinte,

• 1992

URSS-ul a încetat să existe în mod oficial pe 1 ianuarie.

• 1993

A fondat Crucea Verde Internaţională, prin care a devenit unul dintre cei trei mari sponsori ai Cartei Pământului (Earth Charter). Gorbaciov a devenit de asemenea membru al Clubului de la Roma.

• 1995

Gorbaciov a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Durham pentru contribuţiile sale la "cauza toleranţei politice şi la terminarea confruntării de tipul războiului rece"

• 1996

A participat la alegerile prezidenţiale din Rusia, dar a obţinut numai 1% din voturile exprimate.

• 2001

A fondat Partidul Social Democrat, o uniune a diferitelor partide de orientare social-democrată din Rusia.

• 2004

Demisionează din funcţia de lider al partidului în mai , după o neînţelegere cu colegii din conducere în legătură cu direcţia adoptată în campania pentru alegerile din decembrie. Cu această ocazie pune capăt carierei sale politice.

• 2005

A fost răsplătit cu Premiul Point Alpha pentru ajutorul dat la reunificarea Germaniei. El a primit şi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Munster.

• 2022

Ultimul lider sovietic, care a încheiat perioada Războiului Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reuşit să împiedice prăbuşirea Uniunii Sovietice, a murit la data de 30 august 2022, la vârsta de 91 de ani.