Calendarul relansării economice se accelerează

După măsurile de urgenţă, Guvernul a lansat o nouă etapă de susţinere a economiei - granturi pentru dezvoltarea companiilor şi pentru accelerarea procesului de digitalizare, sprijin pentru investiţii greenfield şi pentru ocuparea forţei de muncă, programe de finanţare nerambursabile pentru companii, care vor ajută la creşterea competitivităţii.

Calendarul relansării economice se accelerează, Guvernul Orban oferind, astfel, un plan sectorial de susţinere a economiei, bazat pe un model de creştere economică ce se axează pe stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton, susţinerea proiectelor de investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice (transporturi, sănătate, educaţie, dezvoltare locală, agricultură) şi transformarea economiei în acord cu evoluţiile în plan global.

Pentru prima dată un guvern al României prezintă un plan de susţinere a companiilor, de la cele mai mici până la cele mai mari; inclusiv sartup-uri, în valoare de peste 3 miliarde de euro, din care peste un miliard de euro sub formă de granturi pentru repornirea activităţii firmelor (capital de lucru şi investiţii), 1,2 miliarde euro finanţări nerambursabile, 300 milioane euro granturi pentru iniţiative antreprenoriale şi digitalizarea companiilor, 410 milioane euro sub formă de granturi şi măsuri de finanţare în agricultură.

La acesta se adaugă programul de investiţii publice în sectoare cheie (transport, sănătate, energie), în cadrul căruia sunt prezentate proiecte cu un buget estimat de peste 184 miliarde euro, pe mai mulţi ani.

Acest plan de susţinere, care va fi suplimentat pe măsură ce sursele de finanţare se vor consolida, este în măsură să permită realizarea convergenţei cu economiile europene şi creşterea PIB pe cap de locuitor la 87% din media UE27, pe termen mediu.

Nimic keynisian în acest model economic propus de Guvernul Orban, deşi unii analişti aplecaţi spre teoretizare ar putea să identifice câteva elemente de gândire economică ...... Este vorba de o mobilizare pentru a pune bazele unei funcţionari a economiei, care să răspundă provocărilor prezente generate de actuala criză sanitară şi de incoerenţa politicilor economice locale de până acum: reluarea activităţii companiilor, dar de această dată pe o bază solidă, ocuparea forţei de muncă, inclusiv prin atragerea populaţiei active neocupate şi a românilor din Diaspora, tranziţia ecologică şi digitalizarea companiilor, recâştigarea încrederii.

Preconizata injecţie în economie este în deplin acord cu politicile europene şi ţinteşte exact sursele de instabilitate economică şi zonele de deficit comercial ale României, prin dezvoltarea sectoarelor economice vitale şi relocarea producţiei de proximitate. Această injecţie financiară va permite, de asemenea, extinderea ţesutului antreprenorial românesc şi valorificarea întregului potenţial local cu o repartizare echitabilă a veniturilor.

Astfel, planul de relansare economică propus de actualul guvern cuprinde:

- Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi (2.000 eur/SRL fără salariaţi) şi IMM (capital de luru şi investiţii, respectiv reconversie economică), inclusiv o schemă de ajutor de stat pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19,

- Programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor (pentru investiţii şi creşterea competitivităţii, prin POR, sau pentru finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii. În acest ultim caz, bugetul alocat este de 550 milioane de euro, iar valoarea grantului - între 2 milioane şi 6 milioane de euro;

- Granturi pentru iniţiative antreprenoriale inovative şi digitalizarea companiilor, din care granturi în valoare de până la 100.000 de euro pentru start-upuri create de studenţi în domenii competitive şi inovative, granturi de până la 100.000 de euro/proiect pentru digitalizarea IMM-urilor sau granturi între 30.000 euro şi 100.000 euro/proiect pentru finanţarea programelor de educaţie digitală a angajaţilor din IMM; De menţionat, de asemenea, programul Start-UP, care va beneficia de o schemă pentru finanţarea startupurilor inovative prin granturi de o valoare estimată de 42.000 euro;

- Granturi şi măsuri de sprijin pentru agricultură şi dezvoltarea industriei agro-alimentare care au în vedere: finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, obiectivul fiind construcţia a 8 depozite regionale pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale; granturi de circa 6.000 euro/beneficiar pentru achiziţia de kituri pentru irigaţii; granturi de până la 100.000 euro pentru dezvoltarea activităţilor de procesare şi distribuţie a produselor agricole obţinute de micii producători; facilităţi pentru instalarea tinerilor fermieri prin concesionarea de terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului cu destinaţie agricolă;

- Programe de finanţare pentru investiţii noi şi pentru relocarea companiilor în România, în cadrul unor scheme de ajutor de stat cu o valoare de maxim 37,5 milioane euro/investiţie pentru invesţii greenfield sau pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională;

- Garanţii de stat şi scheme de asigurare a lichidităţii companiilor, prin continuarea programului IMM Invest, dar şi prin garanţii de stat de până la 90% din creditele comerciale (pentru capital de lucru sau investiţii) contractate sau în curs de contractare de către companiile cu cifra de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei. Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor) urmăreşte stimularea expunerii la risc a asigurătorilor şi facilitarea accesului companiilor la asigurarea creditului comercial. În cazul unei pierderi, suma plătită de către MFP reprezintă 80% din suma neîncasată/nerecuperată de asigurător. De menţionat, de asemenea, programul de garantare a leasingului de echipamente şi utilaje pentru IMM care optează pentru o finanţare non-bancară. Astfel, vor fi acordate finanţări de până la 5 milioane de lei / beneficiar, garantate în limita unui plafon de garantare în valoare de 1,5 miliarde lei;

- Instrumente de creştere a capitalizării companiilor şi de finanţare a investiţiilor care vor consta atât în bonificaţii acordate la plata impozitelor, cât şi în înfiinţarea Fondului Român de Investiţii (FRI) pentru finanţarea unor investiţii în domenii de interes strategic şi a Băncii Naţionale de Dezvoltare (BND) ca instituţie de credit pentru proiecte de investiţii, cu rolul de a contracta împrumuturi pe pieţele de capital şi a acorda finanţări în condiţii avantajoase pentru proiecte de investiţii în domenii strategice, după modelul altor instituţii existente în ţările din UE;

- Măsuri de ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială, care au în vedere, pe de o parte, menţinerea posturilor de lucru şi crearea altora noi, inclusiv prin sprijinirea inserţiei pe piaţa muncii, iar pe de altă parte acordarea de beneficii sociale unor grupuri vulnerabile (elevi, persoane în vârstă, lucrători sezonieri / zilieri din Horeca, agricultură şi turism). Astfe,l pe lângă măsura deja aplicată de acordare a indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru angajatorii a căror activitate este suspendată şi aceea a acordării de stimulente pentru reluarea activităţii economice (41,5% din salariul brut al angajatului care revine la lucru după o perioadă de întrerupere, pe o perioadă de trei luni), guvernul va acorda stimulente pentru continuarea activităţii în regim de telemuncă (sprijin de 500 eur/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT) şi un sprijin financiar pentru muncă flexibilă. Astfel, guvernul va plăti prin mecanismul european de finanţare SURE o indemnizaţie în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru;

- Un plan naţional de investiţii care detaliază proiectele de investiţii publice în sectoare cheie: transporturi, energie, sănătate, educaţie, dezvoltare locală, agricultură, mediu şi sport.

Tănase Stamule este Consilier pe probleme economice al Primului Ministru şi decan al Facultăţii de Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice