Când nu mai ştiu ce să facă, bancherii centrali îşi amintesc de lalele şi cer mai multă putere

"De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?", a întrebat Iisus Hristos, după cum scrie Evanghelia după Matei, şi apoi a spus "Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău".

Învăţăturile sale eterne au, din păcate, tot mai puţină valoare în lumea de astăzi, iar în "vârful de lance" al "deprecierii" moralei creştine găsim reprezentanţi ai unor importante bănci internaţionale şi ai băncilor centrale.

Poate că acest lucru nu trebuie să ne surprindă prea tare, având în vedere că între moralitate şi natura banilor există o legătură foarte strânsă, demonstrată de nenumărate ori de-a lungul istoriei.

La doar câteva zile după ce a numit criptomoneda Bitcoin o "fraudă" şi a spus că "este mai rea decât bulbii de lalele", Jamie Dimon, preşedintele şi directorul executiv al gigantului bancar JPMorgan Chase, a venit cu afirmaţii similare în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune CNBC-TV18 în New Delhi.

"Crearea a ceva din nimic nu valorează nimic pentru mine", a declarat Dimon, şi a prognozat că "se va sfârşi rău". Asta spre deosebire de "banii" creaţi din nimic de băncile comerciale prin acordarea de credite, a căror "valoare" este evidentă?

Directorul executiv de la JPMorgan a mai estimat că "guvernele vor interzice monedele digitale când vor deveni prea mari", iar această precizare reflectă, de fapt, adevărata miză a "luptei" din jurul criptomonedelor: păstrarea, cu orice preţ, a monopolului emisiunii monetare.

Într-un articol publicat pe site-ul televiziunii CNBC, Brian Kelly, managerul unui fond de hedging specializat în tranzacţionarea monedelor digitale, a subliniat tocmai acest lucru.

"Nu cred că Jamie Dimon nu înţelege transformările fundamentale care au loc pe piaţa serviciilor financiare", scrie Kelly, ci "dimpotrivă, înţelege foarte bine" şi "se simte ameninţat de un software care îi subminează poziţia din vârful lanţului trofic".

"Este important să înţelegem că Bitcoin şi alte monede digitale sunt doar un program de calculator creat pentru verificarea automată şi transferul valorii în jurul lumii - exact rolul pe care îl joacă acum JPMorgan", mai arată managerul fondului de hedging BKCM LLC, care aminteşte că "JPMorgan face transferuri zilnice de circa 6 trilioane de dolari şi banca este foarte bună din acest punct de vedere, însă Bitcoin şi tehnologia blockchain se dovedesc mai bune".

Înainte să ajungă în India, preşedintele JPMorgan a fost acuzat, într-o plângere trimisă Autorităţii de Supraveghere Financiară din Suedia, de "abuz de piaţă" prin "răspândirea de informaţii false şi înşelătoare".

Plângerea a fost trimisă de compania Blockswater, un furnizor de lichiditate algoritmică, conform informaţiilor din presa internaţională, care susţine că Jamie Dimon a violat un articol din regulamentul Uniunii Europene privind abuzul de piaţă. În raportul Blockswater se precizează că Dimon "ştia, sau ar fi trebuit să ştie, că informaţia pe care a diseminat-o a fost falsă şi înşelătoare".

Opinia lui Dimon nu este singulară în mediul bancar. "Bitcoin este un fel de lalea", a declarat Vitor Constancio, vicepreşedintele BCE, la o conferinţă recentă organizată de Banca Centrală Europeană. "Este un instrument speculativ, însă în mod sigur nu este o monedă şi nu îl considerăm o ameninţare la adresa politicii monetare", a continuat bancherul portughez.

Dar oare nu tot speculativă este şi pornirea tiparniţei în zona euro? Nu a promis BCE că banii proaspăt tipăriţi vor ajunge la bănci, în schimbul obligaţiunilor guvernamentale, şi de acolo vor merge mai departe către stimularea economiei reale?

Ce s-a întâmplat în schimb? Pe fondul unei creşteri a bilanţului BCE cu 90% de la începutul anului 2014, până la 4,3 trilioane de euro, lichiditatea excedentară din sistemul bancar a înregistrat o creştere explozivă.

Cotaţia maximă a monedei Bitcoin (BTC) în 2014 a fost de circa 940 de dolari şi s-a înregistrat în primele zile ale anului. Apoi BTC a intrat pe o tendinţă descendentă până la 183 de dolari, în prima jumătate a lunii ianuarie 2015, şi a revenit la maximul din 2014 doar în ultimele zile ale anului trecut.

În aceeaşi perioadă, lichiditatea excedentară din zona euro, "stimulată" de tiparniţa BCE, a crescut de peste 4 ori şi a fost de peste 6,6 ori mai mare în prima jumătate a lunii septembrie 2017 (vezi graficul).

Cotaţia BTC ar trebui să crească până aproape de 5.000 de dolari pentru a egala recordul de creştere al lichidităţii excedentare din zona euro.

După cum scrie Reuters, oficialii BCE au precizat anul trecut că "monedele electronice pot, în principiu, să erodeze puterea băncii centrale asupra emisiunii monetare" şi au recomandat legiuitorilor din Uniunea Europeană să fie mai exigenţi când vor adopta reglementările pentru criptomonede.

Dar de ce sunt oficialii BCE îngrijoraţi de erodarea puterii lor de emisiune monetară, dacă sunt aşa de siguri pe capacitatea lor de a controla economia? Nu ar fi mai bine să se concentreze asupra înţelegerii fenomenului inflaţionist, care a devenit un mister în ultimele luni?

Claudio Borio, economist-şef la BIS (Bank for International Settlements), considerată banca băncilor centrale, a declarat la o conferinţă recentă că "inflaţia a devenit tot mai greu de înţeles şi mai greu de controlat".

"Se poate să ştim mai puţin decât credem?", s-a întrebat Borio în faţa audienţei de la Londra. "Oare am supraestimat capacitatea noastră de a controla inflaţia?", a continuat economistul şef de la BIS, care, în urmă cu câteva zile declarase că acum "întrebarea de un trilion de dolari este de ce inflaţia rămâne aşa scăzută", însă "nimeni nu ştie cu adevărat răspunsul". Atunci ce mai ţintesc marile bănci centrale şi de ce continuă să-şi susţină falsa pretenţie a cunoaşterii?

Cu toate acestea, Peter Praet, economistul şef al BCE, declara, în cadrul unei conferinţe de la Bruxelles, că "stimularea monetară substanţială este încă necesară pentru a aduce inflaţia aproape de ţinta BCE".

Apoi a venit Sabine Lautenschläger, membră a Comitetului executiv al BCE şi vicepreşedinta Consiliului de Supraveghere al BCE, cu o cerere deschisă pentru mai multă putere discreţionară în aplicarea reglementărilor de supraveghere bancară.

"În loc să avem reguli tot mai detaliate, ar trebui să avem un set de reguli de bază puternice, iar acestea să ofere supervizorilor şi o anumită putere discreţionară", deoarece "supervizorii au experienţa, competenţa şi cunoaşterea aprofundată a băncilor pe care le supraveghează", a precizat doamna Lautenschläger în cadrul unei conferinţe organizate de Financial Stability Institute la Basel. Probabil că lipsa unor puteri discreţionare suplimentare au împiedicat BCE să vadă, doar în urmă cu câteva luni, căderea iminentă a unor bănci din Spania şi Italia.

Dar pe supraveghetori, care au dovedit "deficienţe" majore în asumarea responsabilităţii pentru deciziile lor, cine îi supraveghează?

"Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi", mai scrie Evanghelia după Matei, însă şi această învăţătură biblică este ignorată de reprezentanţii unor mari bănci internaţionale şi ai băncilor centrale.

Şi cine îi poate învinovăţi, când nimeni nu îi cheamă în faţa judecăţii lumeşti pentru a-i obliga să-şi recunoască şi plătească greşelile?