Când vine vorba despre acoperiţii din PSD, Liviu Dragnea are memorie scurtă

Instituţiile statului au reacţionat prompt la acuzaţiile aduse în spaţiul public de Liviu Dragnea, preşedintele PSD, edilului municipiului Iaşi, Mihai Chirică, în sensul că acesta din urmă ar fi "omul SIE".

"Serviciul de Informaţii Externe nu comentează afirmaţiile publice ale personalităţilor politice. Punctul de vedere al Serviciului referitor la speţa în discuţie a fost transmis Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului asupra activităţii SIE", se spune într-o comunicare SIE, transmisă către presă.

Mihai Weber, preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, a confirmat, ieri, că a primit, la plic, informarea SIE în ceea ce priveşte speţa, dar nu a comentat declaraţiile lui Dragnea apărute în presă. Weber a subliniat că atât activitatea cât şi lista angajaţilor SIE sunt secrete de stat.

Liviu Dragnea a afirmat că are suspiciunea că mai sunt şi alţi agenţi ai serviciilor secrete în PSD, în afară de Chirica. Edilul Iaşiului a negat şi l-a luat peste picior pe şeful său de la Bucureşti.

Scandalul declanşat de afirmaţiile politicianului pun în dificultate Serviciul de Informaţii Externe, care, alături de alte servicii secrete, a fost acuzat de nenumărate ori că racolează politicieni, jurnalişti sau oameni de afaceri pe teritoriul României. Reamintim că SIE, urmaşul de drept al Departamentului de informaţii Externe (DIE din cadrul Securităţii comuniste), nu are competenţe "interne", activitatea acestei instituţii desfăşurându-se peste graniţele ţării. Este de notorietate faptul că SIE a rămas cel mai nereformat serviciu secret românesc după 1990. Instituţia este condusă chiar şi acum, după aproape trei decenii de democratizare, de generalii proveniţi din vechea gardă comunistă, Silviu Predoiu şi Vasilică Sarcă, foşti ofiţeri de Securitate care i-au spionat pe actualii parteneri euroatlantici.

• Episodul Ponta- Sârbu

Declaraţiile lui Liviu Dragnea despre agenţii din PSD sunt cu atât mai jenante cu cât, ani la rând, politicianul s-a făcut că nu vede o întreagă pleiadă de colegi partid suspectaţi sau chiar dovediţi că ar activa în spionajul extern. Liderul pesediştilor uită că, în 2013, le-a luat apărarea colegilor săi de partid Victor Viorel Ponta şi Ilie Sârbu, acuzaţi că ar avea calitatea de ofiţeri deplin acoperiti în cadrul SIE, de fostul senator Valer Marian. Coincidenţă sau nu, în acelaşi an, guvernul condus de Victor Ponta promova o hotărâre prin care secretiza activitatea cadrelor SIE deplin conspiraţi din toate structurile statului. Este vorba despre "HG 223/2013 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat din domeniul de activitate al Serviciului de Informaţii Externe".

Ulterior, în 2014, racolarea lui Ponta a fost confirmată chiar de Traian Băsescu, preşedintele ţării la acea dată, care declara cu aplomb la postul Realitatea TV : "Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE, ceea ce explică şi propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Sunt gata să o demonstrez".

• Decretul 363

SIE a fost deseori acuzat că a păstrat vechea agentură, acţionând în virtutea decretului nr. 363 din 23 iunie 1973, prin care predecesorul său, DIE, era împuternicit să dea racoleze pe oricine credea de cuviinţă, indiferent de funcţia deţinută în instituţiile statului. Într-un interviu publicat de ziarul Ziua, în data de 28 martie 2007, generalul Ion Mihai Pacepa, fost director adjunct al spionajului extern, afirma: "La mijlocul anilor 1990 am prezentat pe larg acest decret într-un serial de articole publicat tot în acest ziar. Aici voi spune doar că Ceauşescu nu voia să se afle că Decretul 363 a transformat spionajul României într-o armată personală, invizibilă restului conducerii de partid şi de stat, ale cărei sarcini principale au fost exportarea cultului său în Occident şi furtul de valută necesară înfăptuirii planurilor sale megalomaniace. Ceauşescu nu voia, de asemenea, să se ştie că Decretul 363 a împuternicit DIE să dea grad militar oricărui salariat, indiferent de funcţie, din sistemul Ministerului de Externe şi al Comerţului Exterior, din Ministerul Turismului şi ONT, din Ministerul Construcţiilor şi Arcom, din Departamentul Cultelor, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Technologie, precum şi din orice altă institutie de stat sau cooperatistă ce desfăşura activităţi în străinătate. Ceauşescu nu voia să se ştie nici că Decretul dădea dreptul DIE să plătească acestor ofiţeri deplin conspiraţi salarii secrete, în lei şi valută, peste cele primite oficial de la instituţia în care lucrau, şi să îi folosească atât în interiorul ţării, cât şi în străinătate". Scandalurile de presă recente ridică suspiciuni rezonabile că numirile în funcţii politice sau în justiţie s-ar face nu numai cu avizul serviciilor secrete, ci şi prin racolarea celor recomandaţi.