Capitalul românesc - bulversat de măsurile guvernului Ciucă

Lipsa de predictibilitate în privinţa sistemului fiscal, lipsa forţei de muncă şi creşterea explozivă a preţurilor din energie în cursul acestui an sunt principalele probleme cu care s-au confruntat marile companii din ţara noastră atât cu privire la derularea afacerilor, cât şi cu privire la întocmirea planului de afaceri pentru anul 2022 şi luarea deciziilor investiţionale pe termen scurt, mediu şi lung. Cele trei mari probleme au fost dezbătute, ieri, în cadrul celei de-a cincea ediţii a Forumului Capitalului Românesc, de reprezentanţii a peste 20 de companii mari şi medii din ţara noastră şi de decidenţii politici din guvern, care au invocat nevoia permanentă de dialog pentru găsirea unor soluţii comune.

"Actuala pandemie este o încercare, în urma căreia oamenii de afaceri au avut de suferit enorm, unii dintre ei plătind chiar preţul falimentului", a afirmat prim- ministrul Nicolae Ciucă, adăugând: "Restricţiile, criza economică, explozia preţurilor la energie şi alte constrângeri din ultimul an s-au răsfrânt asupra oamenilor de afaceri români care ne-au oferit însă o lecţie de supravieţuire economică. Există speranţă de redresare şi noi nu vom în­curca mediul de afaceri. Vom face tot ce este posibil pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ şi dialogul cu mediul de afaceri pentru găsirea soluţiilor care să continuie creşterea mediului economic şi al afacerilor".

Şeful Guvernului susţine că, din păcate, anul trecut din companiile care au raportat profituri mari doar cinci sunt cu capital integral românesc.

Premierul a menţionat că în raportul Coface întocmit pentru anul trecut pentru Europa Centrală şi de Est, România se află pe locul patru cu 56 companii care se numără printre jucătorii regionali şi a căror cifră de afaceri agregată este de 64,3 miliarde euro.

"În anul 2021, serviciile şi-au revenit, industria se află într-o evoluţie pozitivă, investiţiile au înregistrat o dinamică foarte bună în primele trei trimestre. Din păcate sectorul industrial nu a revenit încă la cotele dinainte de pandemie şi se confruntă încă cu întreruperi în lanţul de aprovizionare. Din ceea ce se întâmplă pe plan global şi european, estimăm că aceste întreruperi vor continua, iar acest lucru va afecta producţia, aşa cum se întâmplă acum cu criza semiconductorilor", a mai spus şeful Guvernului.

Domnia sa a menţionat că este nevoie de digitalizare în administraţia publică centrală, precum şi de investiţii în noile tehnologii.

"Antreprenorii nu mai trebuie să plimbe hârtii ca să ia avize de la instituţiile publice şi nici nu trebuie să dovedească corectitudinea lor. De aceea, digitalizarea reprezintă o prioritate pentru actualul guvern. (...) Alături de debirocratizare, actualul guvern trebuie să trimită bani în economie. Vom aloca pentru anul 2022 cel mai mare buget pentru investiţii din ultimii 30 de ani, 7% din Produsul Intern Brut, majoritatea sumelor fiind prevăzute pentru proiecte de infrastructură (proiecte în care vor fi implicate şi companiile din ţara noastră) prin care, până în anul 2024, tindem să echilibrăm geografic acest domeniu şi să dezvoltăm echilibrat întreaga ţară. (...) Programele pentru IMM-uri trebuie să continuie şi să îndeplinească rolul de stimuli pentru micii antreprenori, în timp ce marile companii trebuie stimulate să îşi dezvolte pieţele de desfacere, să îşi dezvolte şi diversifice producţia, pentru a deveni jucători regionali şi europeni", a prezentat prim-ministrul Nicolae Ciucă, o parte dintre priorităţile Guvernului pentru anul viitor.

Despre nevoia investiţiilor a amintit şi consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, care a precizat însă că este nevoie ca decidenţii politici să aleagă corect modalitatea de dezvoltare a României, mai ales că problemele cu care se confruntă antreprenorii nu au fost încă rezolvate.

"Vorbim pentru următorii 5-6 ani de investiţii fără precedent finanţate cu 29,2 miliarde euro din PNRR, 30 miliarde euro din cadrul financiar european multianual 2021-2027 şi alte miliarde euro pe mecanisme de finanţare europene, în condiţiile în care economia naţională se confruntă cu lipsa forţei de muncă, lipsa de contractori şi lipsa mijloacelor tehnice", a spus Cosmin Marinescu.

În privinţa lipsei forţei de muncă el a adăugat că, potrivit OECD, ţara noastră are a cincea diasporă din lume şi că, în acest moment , peste hotare se află o "a doua Românie".

"Doar 25% dintre cei plecaţi la muncă peste hotare intenţionează să revină în ţară. De aceea trebuie să ne gândim cum putem să readucem în ţară acest capital uman, care este cea mai valoroasă componentă a capitalului românesc. Cu toate acestea, capitalul autohton nu se poate dezvolta autarhic sau în izolare şi avem nevoie de investiţii străine directe", a arătat Cosmin Marinescu.

Consilierul prezidenţial a amintit şi despre deficitul balanţei comerciale, care este cauzat în principal de importul masiv de produse alimentare şi produse chimice.

"În ultimii cinci ani, deficitul comercial pentru cele două domenii reprezintă 50% din totalitatea deficitului comercial, iar acest fapt ne arată că trebuie valorificat potenţialul local pentru a ne transforma din exportatori de recolte agricole în exportatori de produse alimentare. Apoi trebuie să ne uităm la oportunităţile de export (...), la identificarea unor noi pieţe extracomunitare. (...) În primii 500 de exportatori din ţara noastră, doar 68 sunt companii cu capital pur românesc", a spus Cosmin Marinescu.

Referitor la repatrierea capitalului uman românesc, Anca Vlad, preşedintele Fildas Group a afirmat: "Lucrurile bune pentru viitor sunt reprezentate de tânăra generaţie. Nu îi vom aduce înapoi pe cei plecaţi, deoarece nu se pot obişnui cu birocraţia din ţara noastră. În schimb, tinerele generaţii sunt extrem de dornice să îşi arate forţa şi creativitatea în diverse domenii de activitate".

• Taxa de solidaritate şi impozitarea IMM-urilor, măsuri contestate de mediul de afaceri

Anca Vlad a introdus în dezbaterea de ieri dorinţa actualului guvern de a introduce, din 2023, o taxă de 1% pe cifra de afaceri pentru marile companii - aşa numită taxă de solidaritate, taxă care în opinia mediului de afaceri din ţara noastră reprezintă o "întoarcere la forme de taxare nepotrivite, neeuropene şi care va duce la diferenţiere concurenţială afectând în general marii actori din economie".

Anca Vlad a exemplificat cu contractele existente în domeniul medical, unde, dacă taxa de 1% pe cifra de afaceri va fi aplicată, companiile din ţara noastră nu vor mai realiza niciun profit.

"În acest moment au loc negocieri cu marile companii producătoare de medicamente pentru hepatita C. Noi câştigăm la aceste contracte între 0,3% şi 0,5%. Introducerea taxei de 1% ne-ar bloca activitatea şi practic am lucra pro bono", a precizat Anca Vlad.

Referitor la acest aspect, prim-ministrul Nicolae Ciucă a spus: "Ne-am asumat prin programul de guvernare că anul acesta nu creştem taxele. Atunci când situaţia o va impune, va exista dialog şi predictibilitate pentru că înţelegem ce înseamnă proiectarea unui plan de business".

Adrian Câciu, ministrul finanţelor publice a precizat, referitor la taxa de solidaritate, că va înfiinţa un consiliu consultativ din care vor face parte şi reprezentanţii oamenilor de afaceri, care va analiza regimul fiscal, plecând de la ideea că bugetele din ultimii ani au fost construite pe o bază şubredă şi nu stabilă.

"Vorbim despre bugetul ţării. O ţară care are anual 11% evaziune fiscală şi o economie informală de 27% repetitiv. Abordarea trebuie să o facem împreună şi să analizăm riscurile sistemice şi să vedem pe unde se plimbă unele sume de bani, care nici măcar nu ajung în România", a spus ministrul finanţelor.

El a menţionat că actualul guvern doreşte echilibru la nivel macro-economic, în condiţiile în care în acest moment sunt derapaje majore privind indicatorii macro-economici.

"Trebuie să lucrăm la elemente de echilibrare sectorială sau integrată. În acest moment, la construirea bugetului, suntem în zona de apetit de a intra cu stimuli economici direct sau indirect pentru sectorul privat, de a echilibra pierderile sociale şi de a stimula investiţiile. (...) Suntem victimele propriilor noastre politici din ultimii ani cu care am provocat dezechilibre majore şi am generat economie de consum foarte vulnerabilă, necapitalizată", a spus Adrian Câciu.

De aceea, una dintre măsurile pe care le va lua guvernul este coborârea plafonului cifrei de afaceri în vederea impozitării microîntreprinderilor, măsură care este contestată de mediul de afaceri din ţara noastră.

"Avem doar 1000 din cele 670.000 de companii care depăşesc cifra de afaceri de 500.000 euro, minim de la care ar trebui să plătească impozit pe profit. (...) Cât voi fi ministru, vreau să fiu un om raţional şi nu emotiv. Statul încurajează antreprenorii români, menţine facilitate de impozitare pentru microîntreprinderi, şi-a asumat scăderea de plafon, dar această scădere va afecta doar 1000 din cele 670.000 de companii. Trebuie să găsim însă o soluţie pentru cele 1000 de IMM-uri pentru ca ele să nu piardă business pentru o anumită perioadă de tranziţie, odată cu introducerea impozitării lor", a precizat ministrul finanţelor.

• 334.000 de firme active, dar fără bilanţ contabil

El a arătat că situaţia nu este bună, deoarece creşterea economică începe să încetinească, zona capitalurilor este în suferinţă, iar zona expunerilor este foarte mare în contextul economic actual şi al indicatorilor macro-economici.

"Abordarea guvernului pe partea de facilităţi fiscale şi programe trebuie să se ducă spre mediul de afaceri onest, care crează locuri de muncă, le menţine, îşi plăteşte taxele şi participă la formarea Produsului Intern Brut. Trebuie să ieşim din zona mediului de afaceri neonest, care crează distorsiuni prin modul de comportare fiscală. Prin competiţia fiscală neloială se distrug sectoare de activitate. (...) Nu putem să distrugem sectoare pentru că undeva nu s-au găsit bani la bugetul de stat. De aceea, în 2021, prin titlurile de stat Ministerul Finanţelor a atras 92 miliarde lei care au fost alocaţi investiţiilor", a spus Adrian Câciu, care a adăugat că trebuie făcut ceva şi în privinţa companiilor cu capital negativ a cărui valoare agregată a ajuns la 380 miliarde lei, precum şi în privinţa înlăturării blocajelor financiare.

În schimb, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a spus că o taxarea unei părţi din microîntreprinderi nu va aduce mari venituri la bugetul de stat.

"Cele 711665 de microîntreprinderi care au depus bilanţul contabil anul acesta au în total un milion de angajaţi. Cred că nu este cazul să se intervină cu alte taxe la microîntreprinderi, deoarece în economia românească ele contează foarte puţin, majoritatea lor acţionând în zona de subzistenţă. Ar trebui să vedeţi că există 334.000 de societăţi care nu au depus bilanţul, dar care sunt active şi în funcţiune. Sunt 334.000 din totalul de 1.092.000 de societăţi din ţara noastră. Ar trebui ca respectivele firme să fie verificate de ANAF şi nu doar cele care depun anual, corect, bilanţul contabil", a spus Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR consideră că este nevoie şi de întărirea diplomaţiei comerciale din ţara noastră, dacă dorim să atragem investiţii străine directe care să satisfacă apetitul consumatorilor români prin deschiderea unor unităţi de producţie în ţara noastră, investiţii care se vor reflecta pozitiv prin reducerea deficitului actual al balanţei comerciale.

Nemulţumit de măsurile fiscale aprobate la final de an este şi sistemul bancar din ţara noastră.

"Avem nevoie de predictibilitate şi consecvenţă. Schimbările fiscale de la final de an impactează multe firme, iar acum ne confruntăm cu o mare resetare globală. Avem oportunităţi, resurse umane, industrii competitive, dar e nevoie de predictibilitate şi consecvenţă. Anul 2022 trebuie să fie un an de implementare a soluţiilor şi să nu mai vorbim despre aceleaşi probleme. Sistemul bancar este puternic, cu finanţare şi capitalizare foarte bună, dar orice schimbare de decizie trebuie anunţată cu mult timp înainte, nu la finalul anului, când fiecare companie sau bancă întocmeşte planul de afaceri pentru anul viitor", a precizat Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.

• Majorările preţurilor din energie au blocat proiecţiile bugetare ale companiilor mari pe partea de costuri

Antreprenorii s-au plâns decidenţilor politici de majorările preţurilor din energie care sunt reflectate şi de rata actuală a inflaţiei.

"Nu este posibil ca 8% din cifra de afaceri pe anul acesta să fie afectată de creşterea preţurilor din energie şi majorările cauzate de aceasta în alte sectoare de activitate. Este atât de mult încât nu ştiu cum vom susţine aceste firme (...). Nu putem să negociem viitoare contracte, nu există predictibilitate pentru anul viitor. (...) Eu nu înţeleg de unde vine acest boom în domeniul preţurilor din energie, care cresc peste noapte şi care ne fac să nu mai avem niciun fel de predictibilitate referitoare la costurile de producţie şi nici la cele de achiziţie. Nici bugetele pentru anul viitor nu putem să le facem pentru că nu ştim ce va fi după 31 martie", a spus Luchi Georgescu, preşedinte al Meda Prod şi Beciul Domnesc.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, a menţionat că marile companii pot beneficia de banii alocaţi prin PNRR şi prin Fondul de Modernizare pentru a instala deasupra halelor de producţie adevărate câmpuri de panouri fotovoltaice, prin intermediul cărora să îşi asigure mare parte din consumul energetic din cadrul procesului de producţie. Aplicaţia de proiecte de acest tip destinată marilor companii va fi deschisă la sfârşitul lunii ianuarie - începutul lunii februarie 2022, iar pentru IMM-uri în cursul primei luni a anului 2022. În ceea ce priveşte preţurile din energie, ministrul de resort se aşteaptă ca ele să scadă în primăvara anului viitor.

Probabil că preţul gazelor va scădea la jumătate începând din luna aprilie, după operaţionalizarea gazoductului Nord-Stream 2. Şi preţul energiei produsă pe bază de cărbune va scădea, dar nu atât de mult, a spus Virgil Popescu.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz a menţionat că, dacă nu ar fi existat interconectivitatea conductelor din ţara noastră de transport a gazelor naturale cu cele din ţările vecine, situaţia actuală combinată cu declinul producţiei de gaze onshore şi întârzierea exploatării gazelor din perimetrele offshore ar fi fost mult mai gravă în privinţa aprovizionării ţării noastre şi a preţurilor din energie pe care ar fi fost nevoiţi să le achite consumatorii finali.

Tot în domeniul energetic, Ştefan Vuza, preşedintele companiei Chimcomplex a adus în dezbatere faptul că societatea din ţara noastră se află în negocieri cu gigantul Kazmunaigaz pentru preluarea Rompetrol, dar că are un competitor din Polonia, firmă al cărei CEO este membru în guvernul de la Varşovia, fapt pentru care ar fi nevoie de sprijin din partea guvernului de la Bucureşti.

"Am primit mesaj din partea kazahă, că îşi doresc ca o firmă românească să fie partener la Rompetrol. Am transmis din partea Ministerului Energiei că susţinem firma din ţara noastră", a spus ministrul Virgil Popescu.

Decizia finală privind Rompetrol va fi luată de compania Kazmunaigaz în luna mai 2022.

• Transportul feroviar de marfă şi sistemul medical - două sectoare aflate de lipsa forţei de muncă

Lipsa forţei de muncă reprezintă o problemă acută cu care se confruntă şi companiile din transportul feroviar de marfă, dar şi cele din domeniul medical.

"Avem o criză reală a forţei de muncă pe acest segment, mai ales în privinţa mecanicilor de locomotivă. Această criză este accentuată şi de faptul că mulţi dintre ei sunt aproape de pensionare. Prin prisma acestei lipse de forţă de muncă, dacă am trece pe transportul rutier numai 10 milioane tone din cele 50 milioane tone de marfă transportate pe calea ferată, traficul rutier pe autostrăzile şi drumurile din ţara noastră se va suplimenta cu un milion de camioane, ceea ce va duce la reducerea vitezei de circulaţie, reducerea vitezei de rotaţie a mărfurilor şi la creşterea numărului de accidente. Amintesc în acest context şi starea dezastruoasă a infrastructurii feroviare care a dus la o viteză comercială de 17 kilometri pe oră, ceea ce face ca trenurile de marfă să parcurgă cei 900 kilometri dintre Constanţa şi Oradea în aproape cinci zile, în loc de 5-6 ore cum se parcurge în ţările aflate dincolo de graniţa de vest a României", a spus Gruia Stoica, preşedintele Grampet Group.

"România are nevoie de un plan naţional de strategie a forţei de muncă în domeniul medical. În momentul de faţă, sunt peste 20 de judeţe în care numărul de medici şi cel de asistenţi medicali este cu mult sub media europeană", a arătat Fady Chreich, CEO al Reţelei de Sănătate Regina Maria.

Referitor la lipsa forţei de muncă, Marius Budăi, ministrul Muncii a concluzionat:

"Toată lumea îşi doreşte taxe şi impozite mai mici, dar trebuie să ne gândim şi la majorarea veniturilor angajaţilor pentru a-i atrage pe cei plecaţi la muncă peste hotare să revină acasă. Concurenţa pe piaţa muncii e extrem de crâncenă şi doar împreună putem găsi soluţii pentru rezolvarea acestei probleme".