Care sunt cele mai puternice companii din Europa Centrală şi de Est?

Cele mai mari companii din Europa Centrala şi de Est operează în Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Acestea ocupă primele trei poziţii dintr-un top de 500 de entităţi, potrivit unui studiu realizat de Coface.

 Regiunea ECE a înregistrat cea mai slabă rată de creştere din acest secol, cu o creştere a PIB-ului de doar 0,7% în 2023;

 Doar jumătate din ţările ECE au înregistrat cifre de afaceri mai mari în rândul primelor 500 de companii, dezvăluind disparităţi în performanţa economică;

 Sectorul auto şi transporturi şi-a reluat poziţia de cel mai mare sector, după o creştere a cifrei de afaceri cu 16,8%;

 Profitul net în rândurile celor 500 de companii a scăzut cu 17,4% din cauza creşterii costurilor operaţionale şi a cererii mai slabe.

Studiul CEE Top 500 dezvaluie un mediu economic turbulent pentru cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est în 2023. După ani de rezistenţă, întreprinderile din regiune s-au

confruntat cu provocări semnificative din cauza contractării cererii interne şi externe, a inflaţiei ridicate, a costurilor în creştere şi a tensiunilor geopolitice. Această tendinţă persistă în

prezent, deşi cererea internă a revenit în mare măsură, iar inflaţia a ajuns la un nivel mai scăzut.

Al 16-lea studiu anual al celor mai mari 500 de companii din ECE clasifică societăţile după cifra de afaceri şi analizează factori suplimentari, cum ar fi numărul de angajaţi, cadrul în care companiile operează, sectoarele de activitate, pieţele, precum şi după evaluările de credit Coface. Performanţa economică a celor 500 de companii serveşte ca un indicator reprezentativ al tendinţelor pieţei în întreaga regiune.

Primii 500 de jucători au raportat o cifră de afaceri şi o forţă de muncă mai mari, dar o scădere a profitului net.

"Regiunea CEE s-a confruntat cu provocări economice fără precedent în 2023 cu o combinaţie de inflaţie ridicată şi cerere slabă a consumatorilor care afectează chiar şi cele mai mari companii", a declarat Jaros³aw Jaworski, CEO Coface Europa Centrală şi de Est.

"În ciuda acestor obstacole, multe companii au reuşit să-şi susţină cifra de afaceri, dând dovadă de rezistenţă într-un mediu dificil." Cifra de afaceri totală a tuturor celor 500 de companii a crescut uşor cu 2,5%, până la 1,1 trilioane de euro. Profitul net agregat a scăzut cu - 17,4% la 44.909 milioane de euro. În plus, aceste companii au angajat 2,4 milioane de oameni (+1% faţă de anul precedent).

Polonia ocupă primul loc, PKN Orlen consolidându-şi poziţia de top printr-o creştere de 34% a cifrei de afaceri, după o accelerare cu 111% în anul precedent. Primele zece poziţii includ, de asemenea, nume consacrate precum Skoda Auto din Cehia (a 2-a), compania multinaţională de petrol şi gaze MOL Ungaria (a 3-a), retailerul Jeronimo Polska (a 4-a), compania poloneză de energie PGE (a 5-a) şi MVM Energetika din Ungaria (a 6-a). ) Dintre acestea, doar companiile maghiare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, în timp ce restul au generat venituri mai mari decât în anul precedent. Volkswagen Slovacia (poziţia a 8-a) a revenit în top 10, în timp ce alte companii de automobile au înregistrat o cifră de afaceri mai mare în contextul creşterii preţurilor, urcând astfel in top.

Printre cei nou-intraţi în Top 10 se numără filiala slovacă a Volkswagen, compania de jocuri de noroc deţinută de stat polonez Totalizator Sportowy (a 7-a), precum şi comercianţii de

energie electrică polonezi ENEA (a 9-a) şi Tauron Polska Energia (a 10-a). Fiecare a realizat o creştere de două cifre a cifrei de afaceri.

Mai multe companii se remarcă prin creşteri remarcabile anul trecut, reprezentând diverse sectoare datorită unui mediu economic şi de afaceri variat. Cel mai mare progres a fost realizat de compania poloneză de electricitate ENIQ, care a urcat cu 315 locuri, datorită creşterii cifrei de afaceri cu 183%. Similar, Lukoil din Bulgaria şi BYD Smart Device Hungary, un

producător de componente electronice pentru unul dintre cei mai mari producători de automobile din China, au înregistrat câştiguri impresionante.

Ţara noastră ocupă locul 4 în clasament, cu un număr de 54 de companii.

A patra cea mai semnificativă ţară în clasament este România cu 54 de companii, adică cu şase mai puţine decât în ediţia anterioară. Comparativ cu 2022, veniturile la cele mai mari

companii din România au scăzut cu 6,9%, în timp ce profitul net a scăzut cu 21,5%. Cifra de afaceri agregată s-a ridicat la 97,8 miliarde de euro în 2023, în timp ce evaluarea medie Coface a atins 7,0, cel mai înalt nivel dintre ţările ECE analizate, evaluare pe care România o împarte cu Croaţia. Mineralele, chimicalele, petrolul, materialele plastice şi industria farmaceutică constituie cel mai mare sector românesc în top, deoarece deţine cea mai mare pondere în ceea ce priveşte cifra de afaceri generată (27%). Urmează comerţul nespecializat, precum şi auto şi transporturi, ponderea în cifra de afaceri ajungând la 20,8%, respectiv 17,0%. Mineralele şi auto sunt, de asemenea, sectoare cu o reprezentativitate mare a mediului de afaceri românesc în acest top.

Potrivit comunicatului primit la redacţie, spre deosebire de anii precedenţi, nu toate sectoarele au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri în anul trecut. Sectoarele care au întâmpinat dificultăţi includ industriile consumatoare de

energie precum metalele, hârtia şi lemnul, precum şi utilităţile şi serviciile publice.

După trei ani, sectorul auto şi transporturi a revenit pe primul loc, cu o creştere de 16,8% a cifrei de afaceri şi cu 40,8% a profitului net, susţinut de creşterea vânzărilor de maşini. 2023 a

fost o provocare pentru gospodării şi întreprinderi care şi-au limitat cheltuielile pentru bunuri de folosinţă îndelungată, dar nu şi pentru vehicule. Vânzările de maşini din UE au crescut pentru prima dată din 2019. Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice şi farmaceutic, în mod tradiţional cel mai mare, a căzut pe locul doi în acest an, cu o creştere modestă a cifrei de afaceri, dar cu o scădere cu 42,8% a profitului net, în condiţiile în care companiile de petrolul şi gaze din Europa Centrală şi de Est s-au confruntat cu marjele de rafinare dificile pe fondul fluctuaţiilor preţurilor petrolului şi scăderii preţurilor la gaze naturale. Comerţul nespecializat a intrat în primele trei poziţii, susţinut de redresarea cererii de consum pe fondul şomajului scăzut şi a creşterii salariilor.

"Creşterea cifrei de afaceri a celor mai mari companii din regiunea ECE a fost moderată (+2,5%) anul trecut, dar totuşi mai puternică decât evoluţia slabă a PIB-ului (+0,7%). În 2024 şi 2025, economiile regionale vor cunoaşte o îmbunătăţire datorită redresării consumului gospodăriilor. Cu toate acestea, companiile se vor confrunta în continuare cu numeroase provocări. Situaţia externă rămâne principala ameninţare, limitând producţia şi exporturile regiunii în timp ce pieţele interne tensionate determină un grad scăzut de ocupare a locurilor de muncă vacante chiar şi cu salarii mai mari", explică Grzegorz Sielewicz, Economist Şef Regional pentru Europa Centrală şi de Est.