Cartea, interesantă doar la târgurile de profil

Târgurile de carte se bucură de interes, în ciuda datelor care indică o realitate tristă în ceea ce priveşte "consumul" de carte la nivel naţional. În aceste zile se des­făşoară în capitală, la Romexpo, târgul Gaudeamus. Vizitatorii sunt mulţi şi entuziaşti şi ar putea creea impresia că există un interes extraordinar pentru cărţi. Din nefericire, studiile realizate în ultimii ani arată că lucrurile stau diferit, mai mult de jumătate dintre compatrioţii noştri nu au citit nicio carte în ultimul an, iar doar 3% au citit mai mult de 10 cărţi. Aproximativ 42% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional şi doar 8 din 100 citesc din plăcere şi nu pentru că trebuie. Din nefericire lucrurile se înrăutăţesc de la an la an din acest punct de vedere.

Revenind la Gaudeamus, în des­chiderea acestei ediţii, preşedintele Academiei, Ioan Aurel Pop şi minis­trul Culturii, George Ivaşcu au vorbit despre importanţa cărţilor în viaţa unui popor. Preşedintele Academiei a subliniat tradiţia noastră în ceea ce priveşte tipărirea de carte: "Pentru că suntem în Anul Centenarului Marii Uniri vreau să vă reamintesc că de la invenţia tiparului au trecut peste 550 de ani. De când s-a tipărit prima carte pe pământ românesc au trecut 510 ani. E vorba de Cartea religioasă de la Târgovişte, Liturghierul lui Macarie. Iar de când s-au tipărit primele cărţi româneşti la Braşov au trecut... aproape 500 de ani, ceea ce ne arată că avem o tradiţie excepţională şi la nivel european în legătură cu cartea. Vă mai reamintesc că sunt 330 de ani de când la Bucureşti, în ultimele zile ale domniei lui Şerban Cantacuzino, se scotea Biblia de la Bucureşti, rod al eforturilor intelectualilor din cele trei ţări româneşti. Celebrând cartea, ne celebrăm pe noi şi ne amintim de valorile spirituale ale acestui pământ. Iar pentru mine cartea este singurul mare izvor de înţelepciune al omenirii. De aceea se cuvine s-o celebrăm şi s-o numim, măcar în aces­te zile". Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu consideră că prin celebrarea limbii şi literaturii române, sărbătorim, faptele "de poveste" ale înaintaşilor noştri: "Stau astăzi în mijlocul dumneavoastră şi vă întreb cum am putea sărbători mai frumos şi mai demn faptele de poveste ale înaintaşilor noştri decât prin celebrarea limbii şi literaturii româ­ne, prin reafirmarea rigorii ştiinţifice a cercetătorilor sau a imaginaţiei libere şi creative a poeţilor noştri. Cum am putea reafirma libertatea noastră mai clar decât prin accesul nostru rapid şi neîngrădit la ideile şi preocupările celorlalte conştiinţe vii ale planetei, prin traducerile autorilor de pretutindeni".

Cum această ediţie stă sub semnul Centenarului, încă din prima zi de târg, Editura Şcoala Ardeleană a lansat o serie cărţi dedicate Marii Uniri, printre care: "Din mâinile valahilor schismatici... Românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (secolele XIII - XIV)", "Istoria, adevărul şi miturile" şi "Transilvania, starea noas­tră de veghe" de Ioan-Aurel Pop; "Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni şi basarabeni în război. 1914 - 1916" şi "Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod" de Liviu Maior; "Iuliu Maniu văzut de românii americani" şi "Philip E. Mosely despre Transilvania şi Basarabia" de Vasile Puşcaş. Trebuie precizat că peste 300 de expozanţi propun până duminică aproximativ 900 de evenimente editoriale şi profesionale, iar standul "România Centenar'', organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Muzeul Municipiului Bucureşti, oferă publicului un bun prilej de a se întâlni şi dialoga cu câţiva dintre cei mai apreciaţi scriitori, critici literari şi istorici autohtoni ai momentului.