Cât vom plăti pentru iluziile promovate de Banca Naţională?

Cu declaraţia "situaţia este uşor albastră, dar controlabilă", guvernatorul Mugur Isărescu a plecat de la ultima conferinţă de presă a BNR din acest an, unde a fost prezentat ultimul raport trimestrial asupra inflaţiei din 2019.

Înainte, conducătorul BNR a subliniat că "economia nu este nici în prăpastie, nici pe fundul prăpastiei, nici pe buza prăpastiei", ci este doar "într-o situaţie mai dificilă, pro ciclică, dar controlabilă".

Dar ce înseamnă "controlabilă"? Este vorba despre aceeaşi noţiune de "controlabilitate" utilizată de oficialii BNR când se referă la un anumit indicator al inflaţiei?

Guvernatorul a mai vorbit des-pre necesitatea unei "ajustări economice prin măsuri înţelepte de temperare a consumului, astfel încât ajustarea să nu fie făcută de forţele brutale ale pieţei".

Această "ajustare prin măsuri înţelepte" nu este decât o iluzie promovată de Banca Naţională în contextul instalării noului guvern, care încearcă să inducă speranţa că dezechilibrele acumulate în ultima decadă pot fi reduse prin măsuri de planificare economică.

Iar dacă tot este vorba despre "controlabilitate", poate că instituţia monetară a statului român ar trebui să ofere un exemplu în acest sens, prin controlarea inflaţiei CORE2 ajustat.

Articolele din presă care abordează problema inflaţiei amintesc, de cele mai multe ori, că rata inflaţiei CORE2 poate fi controlată de BNR. O altă exprimare este "inflaţia CORE 2 ajustat, cea asupra căreia poate interveni BNR".

La conferinţa de presă care a urmat prezentării raportului asupra inflaţiei din luna mai 2019, guvernatorul Mugur Isărescu declara că "partea inflaţiei pe care noi putem să o controlăm, CORE2 ajustat, este constantă în acest an şi anul viitor".

Conform definiţiilor Băncii Naţionale, indicele CORE1 al preţurilor reprezintă indicele preţurilor de consum (IPC) din care s-au eliminat preţurile administrate, iar indicele CORE2 se obţine prin eliminarea produselor cu preţuri volatile - legume, fructe, ouă şi combustibil - din CORE1.

În condiţiile în care rata inflaţiei calculată pe baza IPC, care este ţinta BNR, pare să intre doar din întâmplare în intervalul ţintă al băncii centrale, atenţia presei şi a publicului este "dirijată" mai ales către rata inflaţie calculate pe baza indicelui CORE2 ajustat, determinat prin eliminarea din CORE2 a tutunului şi băuturilor alcoolice.

Având în vedere toate aceste "omisiuni", se poate spune că BNR urmăreşte o inflaţie din care a fost eliminată aproape orice urmă a inflaţiei.

Din păcate, Banca Naţională nu poate să atingă nici măcar ţinta reprezentată de un indicator al inflaţiei din care au fost scoase preţurile cu impactul cel mai mare asupra populaţiei (vezi graficul 1).

Este adevărat că rata inflaţiei CORE2 ajustat pare să petreacă mai mult timp în intervalul ţintă, dar evoluţiile din ultima decadă arată că şi acest fenomen pare să fie doar o întâmplare.

Atunci cum pot fi temperate dezechilibrele macroeconomice, care au fost amplificate de politici prociclice atât la nivel fiscal, dar şi la nivel monetar, un "amănunt" pe care oficialii BNR încearcă mereu să-l minimalizeze, prin îndreptarea atenţiei presei şi publicului doar către politicile fiscale prociclice. O politică monetară responsabilă şi cu adevărat independentă nu ar permite, oricum, adoptarea unor politici fiscale prociclice pentru o perioadă mai îndelungată.

Dincolo de reducerea prognozei pentru creşterea anuală a preţurilor de consum din 2019, până la 3,8%, de la o estimare de 4,2% în raportul din august 2019, ultimul raport asupra inflaţiei din acest an include şi prezentarea situaţiei economice, unde se subliniază că "PIB-ul real şi-a păstrat şi în trimestrul II 2019 o dinamică anuală alertă (4,4%), susţinută de menţinerea unei cereri ridicate de consum, dar şi cu un suport mai consistent din partea investiţiilor".

Raportul BNR mai constată că avansul puternic al consumului a fost determinat mai ales de "creşterea robustă a veniturilor din salarii şi pensii", dar şi pe fondul unei "intensificări a activităţii de creditare pe segmentul de consum".

Autorii raportului au remarcat şi continuarea traiectoriei crescătoare a formării brute de capital fix, dar aceas-ta a fost "imprimată de expansiunea activităţii de construcţii şi, în măsură mai mică, de revigorarea achiziţiilor de echipamente".

Deosebit de îngrijorătoare este dinamica investiţiilor din construcţii în funcţie de structură. Datele preluate de BNR de la Institutul Naţional de Statis-tică arată că investiţiile în construcţii rezidenţiale s-au dublat faţă de 2015, în timp ce investiţiile în construcţii inginereşti se menţin în teritoriu negativ de trei ani (vezi graficul 2).

În ceea ce priveşte investiţiile în echipamente, acestea "vor pierde probabil din intensitate, în contextul în care tensiunile şi incertitudinea care persistă pe plan mondial alimentează tendinţa de amânare a deciziilor de investire", conform raportului BNR.

Concluzia analiştilor băncii centrale este că "avansul formării brute de capital fix are un efect limitat în planul consolidării potenţialului economiei, având în vedere aportul minoritar al achiziţiilor de natură tehnologică".

Adică perspectivele de creştere ale valorii adăugate, dar mai ales ale competitivităţii externe, sunt deosebit de pesimiste, iar aşa-numitul "motor" de creştere, respectiv consumul, este singurul care mai contribuie la menţinerea iluziei.

Scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson spunea odată că "mai devreme sau mai târziu, toată lumea trebuie să participe la banchetul consecinţelor".

Cetăţenii României au participat, deja, la un astfel de "banchet" în urmă cu 10 ani, dar nu şi autorităţile fiscale şi monetare ale ţării, care au beneficiat de "ajutorul" instituţiilor creditoare internaţionale şi s-au menţinut în funcţii decizionale importante, deşi nu au fost în stare să găsească "măsuri înţelepte".

Oare le vor găsi acum? Greu de crezut, mai ales că există o probabilitate ridicată ca situaţia în care ne aflăm să nu fie doar "uşor albastră".

Să sperăm că la viitorul "banchet al consecinţelor" va fi invitată toată lumea.