CAZUL HOSU SE APROPIE DE O PRIMĂ SENTINŢĂ DNA cere condamnarea soţului şefei DIICOT

Dan Hosu, soţul Giorgianei Hosu - procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aşteaptă sentinţa judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti cu privire la acuzaţiile aduse la adresa lui de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Sentinţa instanţei de fond urmează să fie pronunţată în 15 septembrie, iar la ultimul termen procurorul de şedinţă din partea DNA a solicitat condamnarea penală a lui Dan Hosu pentru trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii nedestinate publicităţii şi dare de mită.

Dan Hosu, fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul Direcţiei de combatere a crimei organizate a IGPR, a fost trimis în judecată de DNA pe 6 februarie 2017, fiind acuzat că ar fi ajutat-o pe Angela Toncescu - fost membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig Sibiu - să influenţeze deciziile de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) astfel încât să obţină avizul pentru numirea în funcţia de preşedinte al CA al Carpatica Asig, dar şi pentru ca autoritatea să nu ia decizii nefavorabile societăţii de asigurări patronate de Dan Ilie Carabulea.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie, în perioada martie 2015 - martie 2016, Dan Hosu şi alte persoane, printre care Ion-Sorin Tatu şi Adrian Gurzău (fost deputat PDL, finul Elenei Udrea), ar fi primit "foloase necuvenite constând în indemnizaţii lunare de la Carpatica Asig", "în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF". Firmele acestora ar fi încheiat cu Carpatica "contracte păguboase" de până la "480.000 euro fără TVA" ca să mascheze primirea banilor pentru traficul de influenţă.

Procurorii mai susţin că, în 3 august 2016, Dan Hosu l-ar fi instigat pe fostul lui coleg, Cătălin Marian Cataramă, să intre în baza de date de la Evidenţa Populaţiei "şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate".

Potrivit DNA, Dan Hosu urmărea să încheie înţelegeri cu urmaşii persoanelor decedate şi să îi ajute să obţină despăgubiri în baza poliţelor de asigurare pe viaţă contra unui comision.

Pentru ajutorul oferit, Dan Hosu i-ar fi plătit fostului său coleg "un sejur într-o staţiune de pe litoralul românesc".

Amintim că în luna iulie, magistraţii Tribunalului Bucureşti au dispus eliminarea din cauză a tuturor probelor strânse de DNA şi SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională în dosarul lui Dan Hosu. Prima instanţă a constatat nulitatea absolută a mandatelor de supraveghere, precum şi a probelor obţinute în baza mandatelor respective autorizate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anularea acestor probe a fost stabilită în baza deciziei Curţii Constituţionale care a arătat că protocolul încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii este neconstituţional.

În aceste condiţii, susţinerea acuzaţiilor de către procurorii de caz a devenit mai dificilă şi rămâne să vedem, în funcţie de sentinţa pe care o va pronunţa prima instanţă, dacă dosarul Hosu mai este viabil din punct de vedere al procedurii penale.