English
Rezultatul alegerilor locale de duminică se pare că a constituit un bun motiv pentru echipa de judecători constituţionali din jurul lui Valer Dorneanu de a impune, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, modificarea legislaţiei electorale în an electoral şi atribuirea către Parlamentul dominat de majoritatea din jurul PSD a prerogativei stabilirii datei alegerilor parlamentare. Acest fapt s-a dorit a fi o gură de oxigen pentru social-democraţi, care sunt în scădere în opţiunile electorale, dar, din păcate pentru PSD şi acoliţii lor, ne aflăm deja în plin calendar electoral pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie stabilite prin hotărârea de guvern din 3 septembrie 2020.
Curtea Constituţională a respins, ieri, cu 5 voturi la 4, ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Iohannis şi a decis că Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare din acest an.
Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru, iar împotriva respingerii s-au pronunţat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Morar.
Legea care prevede că data alegerilor parlamentare din acest an o stabileşte Parlamentul, şi nu guvernul aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, a fost iniţiată de PSD, ALDE şi UDMR şi a fost adoptată în aceeaşi zi, pe 27 iulie, atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor.
Pe 3 septembrie însă Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a stabilit că data alegerilor parlamentare din acest an va fi 6 decembrie.
Conform Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneţia, elementele fundamentale ale dreptului electoral şi în special sistemul electoral propriu-zis (...) nu ar trebui să poată fi amendate cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Cu toate acestea, PSD şi aliaţii lui din Parlament au decis că este necesar să modifice această lege, încălcând recomandările Comisiei de la Veneţia. Curios este că, atunci când au avut nevoie de recomandările respective, în ianuarie 2020, când Guvernul Orban a dorit prin ordonanţă de urgenţă să impună alegerea primarilor în urma a două tururi de scrutin, PSD s-a folosit de recomandările respective pentru a sesiza Comisia de la Veneţia în legătură cu abuzul faţă de democraţie al Executivului.
Nu este clar în acest moment ce se va întâmpla în urma deciziei CCR de azi. Conform prevederilor constituţionale, decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României. Numai că ea trebuie publicată în Monitorul Oficial cu motivările aferente şi, ţinând cont de cele patru voturi împotrivă, vom avea patru opinii separate care vor face parte din corpul deciziei CCR, ceea ce va duce la publicarea ei la o dată mai îndepărtată.
Conform articolului 77 din Constituţia României, după ce decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial, preşedintele ar avea la dispoziţie cel mult 10 de zile de la primire, pentru promulgarea noului act normativ. Conform alineatului 2, înainte de promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Alineatul 3 al articolului 77 arată că, dacă preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
Numai că, în tot acest timp, calendarul privind alegerile parlamentare demarat în luna septembrie va bifa toate activităţile prevăzute în el pentru perioada actuală, aşa că este greu de crezut că Parlamentul mai poate schimba data alegerilor stabilite pentru 6 decembrie.
Preşedintele ţării ar putea solicita, înainte de promulgarea actului normativ, opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la noua lege, fapt care ar mai asigura timpul necesar pentru amânarea intrării în vigoare a legii trecută prin Parlament de PSD şi aliaţii acestuia.
Amintim că şeful statului a atacat actul normativ la CCR, subliniind că, prin această lege, se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei acestora, contrar normelor constituţionale şi ale Comisiei de la Veneţia, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data scrutinului.
O altă critică adusă actului normativ este că, dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu articolul 69 din Constituţie.
Potrivit legii adoptate de PSD, ALDE, Pro România şi UDMR, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.
"În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării alegerilor", arată actul normativ.
Potrivit acestuia, prin derogare de la prevederile Legii 208/2015, la alegerile parlamentare, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
