CE acuză Cabinetul Ciolacu de guvernare prin ordonanţe de urgenţă

Comisia Europeană critică numărul mare de ordonanţe de urgenţă adoptate de guvernul Ciolacu, afirmând că legiferarea prin OUG reprezintă o sursă de îngrijorare pentru companii, mai ales când acestea privesc realizarea unor reforme importante, se arată în raportul privind statul de drept, publicat ieri de Executivul comunitar. Numai în acest an, până în 12 iulie, guvernul a adoptat 97 de ordonanţe de urgenţă.

Comisia consideră că apelarea la ordonanţele de urgenţă are efect negativ asupra transparenţei decizionale, fapt constatat atât în raportul pe anul trecut privind statul de drept, cât şi în raportul GRECO care a făcut câteva recomandări pentru normalizarea situaţiei. Funcţionarii de la Bruxelles amintesc că în septembrie 2022, pentru a îndeplini un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Guvernul a adoptat o nouă metodologie privind elaborarea şi aprobarea ordonanţelor de urgenţă, dar nu există nicio o evaluare cu privire la implementarea acestei metodologii şi a impactului ei asupra activităţii autorităţilor centrale de la Bucureşti.

Comisia Europeană critică şi activitatea Secretariatului General al Guvernului din cauza publicării cu întârziere a proiectelor de acte normative şi hotărâri, întârziere care anulează timpul minim pentru consultarea publică - 10 zile - şi contribuţia partenerilor sociali privind îmbunătăţirea respectivelor proiecte legislative.

De aceea, în privinţa transparenţei decizionale a autorităţilor centrale, Comisia Europeană consideră că nu au fost înregistrate progrese cu privire la implementarea recomandării din Raportul pe anul 2023 privind statul de drept în ţara noastră.

Un alt domeniu criticat de funcţionarii de la Bruxelles în raportul privind statul de drept este reprezentat de achiziţiile publice, ei considerând că acest sector este unul cu risc ridicat de corupţie. Comisia Europeană aminteşte că acest lucru a fost semnalat şi de Eurobarometrul Flash pentru afaceri, care arată că 35% dintre antreprenorii din România cred că din cauza corupţiei existente în instituţiile publice nu au câştigat în ultimii trei ani niciun contract de achiziţiei publică. Deşi numărul de avertismente de integritate emise de sistemul electronic de prevenire a conflictelor de interese în achiziţiile publice a continuat să fie stabil în ultimii patru ani, raportul privind statul de drept din ţara noastră arată că în octombrie 2023 a fost identificat un potenţial conflict de interese în cadrul unei procedur de achiziţie publică în valoare de 1,4 miliarde euro. De aceea, Comisia Europeană consideră că autorităţile de la Bucureşti trebuie să identifice până la finalul anului 2024 care sunt domeniile în care procedurile de achiziţie publică sunt cele mai predispuse fraudării prin acte de corupţie.

Documentul citat mai arată că DIICOT a raportat că 13% dintre grupurile infracţionale investigate în 2023 au trecut la coruperea funcţionarilor publici pentru a ascunde infracţiunile săvârşite. Procentul este mai mare decât cel înregistrat în anul 2022, când doar 11% din grupurile organizate pentru săvârşirea de infracţiuni apelau la acte de corupţie, dar mai mic decât în 2021, când avem un procent de 15%.

Cu toate acestea, Comisia este mulţumită de lupta anticorupţie, dar şi de implementarea Strategiei Anticorupţie 2021-2025, chiar dacă în anul 2023 nu a fost organizată nicio întâlnire a grupului de lucru privind anticorupţia în sectorul educaţiei naţionale, în timp ce grupul de lucru în domeniul sănătăţii s-a întâlnit de patru ori anul trecut.

Comisia Europeană apreciază că numărul procurorilor anticorupţie rămâne stabil şi că DNA menţine un istoric pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt. Raportul notează însă că o problemă privind lupta anticorupţie a fost răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripţie, răspuns care a continuat să conducă la închiderea multor cazuri de corupţie şi anularea condamnărilor. Astfel, anul trecut procurorii anticorupţie au fost nevoiţi să închidă, din cauza intervenirii prescripţiei răspunderii penale, 575 dosare de corupţie în care erau urmărite penal 297 de persoane. Tot anul trecut, din cauza prescripţiei răspunderii penale, 364 de inculpaţi în dosarele de corupţie au fost achitaţi definitiv de către instanţele penale.

Executivul comunitar mai este nemulţumit de faptul că încă nu au fost implementate recomandările privind regulile de lobby pentru membrii Parlamentului, deşi potrivit unui sondaj efectuat la Senat a reieşit că 8 din 12 senatori consideră că activitatea de lobby ar trebui reglementată ţi să existe reguli clare privind cadourile, ospitalitatea, favorurile şi alte beneficii primite de parlamentari. Totodată Comisia solicită adoptarea legislaţiei pentru îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice. Actul normativ elaborat de AEP a fost aprobat de Senat, dar a rămas blocat în Camera Deputaţior din septembrie 2023 şi până acum. Proiectul de lege are ca scop îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice şi a aplicării normelor aferente. Reprezentanţii societăţii civile consideră că ar trebui redus bugetul total de finanţare publică a partidelor politice, pentru că în anul 2024 acesta este de 63 milioane euro, cu o treime mai mult decât în 2023, favorizând partidele parlamentare. ONG-urile mai cer limitarea sumelor pe care partidele să le poată folosi în campaniile pre-electorale şi electorale.

Prin prisma celor de mai sus, Comisia Europeană le solicită autorităţilor centrale de la Bucureşti să implementeze recomandările Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, să asigure resursele umane adecvate pentru sistemul de justiţie, să ia măsuri pentru asigurarea cercetării şi urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie, să introducă reguli de lobby pentru membrii Parlamentului, dar să şi asigure o transparenţă decizională adecvată prin consultarea tuturor părţilor sociale în procesul legislativ.