Primul faliment al unui oraş din ţara noastră, respectiv Aninoasa din judeţul Hunedoara, care, din cauza datoriilor imense, a intrat în incapacitate de plată, a ridicat întrebări şi despre modul în care celelalte primării îşi vor respecta obligaţiile faţă de investitorii care au achiziţionat obligaţiuni emise de acestea.
Până acum, municipalităţile au preferat să apeleze la soluţii de finanţare de tip "punte", prin care creditau mai întâi primăriile, apoi municipalităţile emiteau obligaţiuni care erau subscrise în cea mai mare parte de banca finanţatoare.
Potrivit analiştilor consultaţi de ziarul Bursa, banca finanţatoare are dreptul să blocheze conturile trecute în acordul de garantare dacă primăria intră în faliment, astfel încât in-ves-titorii îşi vor recupera banii investiţi.
Obligaţiunile municipale sunt garantate de patrimoniul primăriilor, astfel că riscul ca un investitor să nu îşi poată recupera banii este foarte redus. Cu toate acestea, investiţiile în obligaţiuni nu sunt însă ferite de efectele negative ale crizei, precum creşterea dobânzilor sau intrarea emitentului în incapacitate de plată.
Acesta a fost şi cazul Aninoasa, după închiderea companiei de exploatare minieră, care era totodată cea mai mare din oraş, bugetul local rămânând practic fără cel mai important contribuabil. Şi numărul redus al contribuabililor a lăsat Aninoasa fără un buget consistent din taxe şi impozite.
În prezent, administraţia locală se află deja în procedură de executare silită şi este executată de băncile creditoare. Primăria nu s-a finanţat prin intermediul Bursei de Valori, însă problemele de la Aninoasa au subliniat, încă o dată, faptul că obligaţiunile emise de municipalităţile oraşelor mici, de talia Oraviţa, Aiud, Predeal sau Năvodari, expun investitorul unui risc de intrare în incapacitate de plată mai ridicat decât titlurile emise de municipalităţi mai mari, precum Timişoara, Bacău sau Iaşi, care au o putere financiară mai consistentă şi pot trece mai uşor de perioadele în care veniturile din taxe scad.
Legislaţia pieţei de capital nu prevede reguli speciale privind evaluarea obligaţiunilor atunci când emitentul nu-şi poate achita obligaţiile. Mai mult, chiar şi pentru situaţiile normale, legislaţia dă libertatea administratorilor de a alege între două posibilităţi de evaluare a obligaţiunilor: fie la preţul de referinţă al pieţei din ziua pentru care se efectuează calculul, fie prin recunoaşterea zilnică a dobânzii aferente perioadei scurse de la data efectuării plasamentului.
Primăriile sau consiliile judeţene, ale căror nevoi de finanţare au fost permanent în creştere, au apelat la emisiunea de obligaţiuni ca alternativă la creditul bancar pentru a-şi finanţa proiecte, fapt ce a dus la o explozie a emisiunilor de obligaţiuni prezente la BVB. În prezent, 32 de emisiuni de obligaţiuni municipale sunt listate la Bursă, cea mai mare valoarea de emisiune aparţinând Municipiului Iaşi, de 100 de milioane de lei.
1. Falimentul "intelighentiei" redactorului....
(mesaj trimis de Agentu' Termic în data de 30.03.2010, 16:18)
Stimati domni! Bai acestia! O Unitate Administrativ Teritoriala NU INTRA IN FALIMENT ci doar in procedura de redresare prevazuta de Legea 273.2006!