Cererea de uraniu pentru reactoarele nucleare este de aşteptat să crească cu 28% până în 2030 şi să se dubleze până în 2040, pe măsură ce guvernele îşi măresc capacitatea de energie nucleară pentru raport de joi, arată un raport realizat de Asociaţia Nucleară Mondială (AMN), relatează News.ro.
Interesul pentru energia nucleară a crescut de când Rusia a invadat Ucraina şi multe ţări îşi doresc alternative la aprovizionarea cu energie rusească, a adăugat raportul bianual al AMN asupra combustibilului nuclear.
"De la începutul următorului deceniu, trebuie să intre în producţie mine noi, pe lângă livrări tot mai mari", se arată în comunicat.
Producţia globală de uraniu a scăzut cu un sfert, până la 47.731 de tone din 2016 până în 2020 şi s-a redresat uşor, până la 49.355 de tone anul trecut, se arată în raport.
După ce un cutremur şi un tsunami din 2011 au distrus centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia, în cel mai mare dezastru nuclear din lume de la Cernobîl, cu 25 de ani în urmă, ţările au închis zeci de reactoare.
Capacitatea nucleară globală la sfârşitul lunii iunie 2023 era de 391 gigawaţi de energie electrică (GWe), de la 437 de unităţi, alţi 64 Gwe fiind în construcţie.
Capacitatea nucleară este de aşteptat să crească cu 14% până în 2030 şi să crească cu 76%, până la 686 Gwe, până în 2040, se arată în raport.
Capacitatea va creşte nu numai prin reactoare noi, dintre care mare parte sunt planificate în China şi India, ci şi prin extinderea duratei de viaţă a centralelor existente.
"Mai multe ţări cu flote mari de reactoare, cum ar fi Canada, Franţa, Japonia, Rusia şi Ucraina, permit instalaţiilor existente să funcţioneze până la 60 de ani, iar în SUA, până la 80 de ani", se arată în raport.
Reactoarele modulare mici, care sunt mai uşor şi mai ieftin de construit, câştigă, de asemenea, teren, se spune.
Cererea de uraniu pentru centralele nucleare este de aşteptat să crească la 83.840 de tone până în 2030 şi la 130.000 de tone până în 2040, de la 65.650 în acest an.
Preţul spot al uraniului a crescut de peste două ori în ultimii trei ani, dar a scăzut cu mult de la un vârf de 140 de dolari pe livră, atins în 2007.
Săptămâna aceasta, uraniul a fost cotat la 60,75 dolari/livră, în creştere faţă de 56,25 dolari în urmă cu aproximativ o lună, potrivit companiei de cercetare de piaţă şi consultanţă UxC.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.09.2023, 09:16)
Ce misto,
ca Germania "verde" a distrus intreaga sa capacitate nucleara,si acum,
cumpara din alte tari energie ,produsa de reactoarele nucleare,
ce conducatori "minunati" in fruncea tarii
2. Slava Suacraina, hahahahahahaha
(mesaj trimis de Jumbo în data de 08.09.2023, 11:08)
Pai uraniuo rsa va vanda francezii, ca au colonii in Africa pe care le tot jefuiesc de sute de ani... Sau puteti lua din Rusia... Aaaaa, uraniul din Africa nu mai e al francezilor, e al chinezilor si rusilor, voi aveti doar centrale nucleare... Nu i nimic, mergeti cu slava suacraina pana crapati...
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.09.2023, 12:18)
Toata prostia asta cu energie bazata pe termo, cogenerare (gaz/pacura), nucleara era sa tina populatia captiva la o sursa centralizata. Sunt noi variante de generare de energie nepoluante, solara, eoliana, maree, geotermala, doar ca mujicii si producatorii de hidrocarburi se opun (prin propaganda si lobby) pentru ca in felul acesta ei dispar din piata. Azi poti sa ai o instalatie de PV + pompa de caldura si esti independent, energetic...nu mai auzi toata ziua ca iti creste pretul din cauza lui Putler, sau nu stiu ce uragan, sau din cauza ca Suezul e blocat. Invatati sa fiti independenti sa nu mai depindeti de politic sau economic centralizat