Certificatele de carbon, arma perfectă pentru distrugerea economică a Europei

Ameninţarea Rusiei la adresa securităţii energetice a Europei este promovată la cote paroxistice de "oamenii de bine". Gazele care ar putea veni prin Nord Stream 2 nu sunt decât un instrument pentru subjugarea permanentă a civilizaţiei occidentale. Nu mai este loc şi timp să ne întrebăm cum este posibilă subjugarea unei civilizaţii avansate de către nişte "barbari" care, practic, nu înţeleg nimic.

Din păcate pentru civilizaţiile "avansate", există destule precedente istorice în care "barbarii" s-au dovedit a fi doar eliberatori.

Dar toate aceste "paralele" sunt inutile. Europa, dacă dorim să utilizăm noţiunea "uzurpată" de Uniunea Europeană pentru a-şi crea o oarecare legitimitate, nu trebuie să se teamă de barbari.

În situaţia actuală, orice "barbar" care îşi respectă numele nu ar risca niciun fel de "asalt" asupra "fortăreţei europene". Motivul este foarte simplu.

"Nu îţi întrerupe niciodată inamicul atunci când greşeşte", spunea odată Napoleon Bonaparte.

Tocmai acest lucru îl face acum Europa, şi nu oricum, ci prin intermediul unor "arme" deosebit de eficiente, cunoscute sub numele de "certificate de carbon".

Analişti care publică sub numele "Doomberg" pe platforma Substack au subliniat recent că actualul sistem de alocare şi tranzacţionare a certificatelor de poluare are o deficienţă majoră şi deosebit de gravă, respectiv poluatorii se află într-o permanentă poziţie short netă, în timp ce numărul certificatelor care se tranzacţionează este tot mai mic.

În aceste condiţii preţurile certificatelor de carbon nu pot decât să crească, mai ales în condiţiile în care speculatorii externi sunt încurajaţi să le cumpere şi să le păstreze, după cum mai scrie Doomberg.

Consecinţele sunt deja mai mult decât evidente. Creşterea exponenţială din ultimul an a dus preţul certificatelor de carbon până aproape de 100 de euro pentru tona de CO2 (vezi graficul).

Grafic pret-certificate.pdf

Atingerea ţintelor de emisiuni nete până în 2030 presupune o reducere cu 60% a numărului de certificate de poluare alocate companiilor, după cum mai arată analiştii de pe piaţa energiei.

În aceste condiţii, "adversarii externi nu sunt împiedicaţi de nimic să lanseze oferte pentru aceste certificate şi să îşi creeze avantaje economice", conform analiştilor de la Doomberg, mai ales că "Europa face de ani buni toate eforturile pentru subminarea producătorilor de energie şi a bazei sale industriale".

Oare chiar aşa de rupte de realitate să fie autorităţile europene în ceea ce priveşte asigurarea securităţii energetice?

În acest context se întâmplă ceva ce nu ar trebui să se întâmple, adică sectorul energetic din Europa utilizează tot mai mult cărbune pentru a acoperi un deficit de energie electrică, care nu ar trebui să existe când este luată în considerare puterea instalată eoliană şi solară de pe continent.

"Franţa va permite temporar producătorilor de electricitate să ardă mai mult cărbune, în condiţiile în care operatorul reţelei naţionale a avertizat că pot exista întreruperi de alimentare", se arată într-un articol recent de la Bloomberg. Tot agenţia de ştiri americană scria anterior că "Europa este forţată să se bazeze pe cărbunele murdar şi scump pentru a ţine luminile aprinse".

Alte opţiuni nu prea există. Tot Bloomberg mai scrie că Electricite de France SA (EDF) şi-a redus, din nou, estimările cu privire la producţie de electricitate în centrale nucleare în 2022. Noile prognoze arată o scădere până la 295 - 315 TWh, cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

Pe fondul creşterii accelerate a preţului certificatelor de carbon, "UE sună alarma cu privire la furnizarea gazelor din Rusia", după se arată într-un articol recent de la Russia Today.

Dar alarma se pare că este de altă natură, conform unor declaraţii ale lui Josep Borrell, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu relaţiile externe ale UE. "În ultimii ani Rusia şi-a îmbunătăţit rezilienţa împotriva sancţiunilor economice, prin creşterea rezervelor sale valutare, mai mult decât ne-am îmbunătăţit noi capacitatea de a face faţă unei reduceri a furnizărilor de gaze", a subliniat oficialul european.

Declaraţia este halucinantă şi nu mai lasă loc de niciun fel de comentarii. În aceste condiţii, ameninţările Europei cu privire la eventualele sancţiuni impuse Rusiei au un potenţial umoristic cu mult peste potenţialul scenei din "Şei în flăcări", în care şeriful negru îşi pune pistolul la tâmplă şi ameninţă că "negrul o încasează".

De la iniţierea cadrului de tranzacţionare pentru certificatele de carbon în Europa, acesta ar fi trebuit să reprezinte un mecanism de piaţă liberă pentru internalizarea costurilor poluării şi facilitarea tranziţiei către economia verde.

Realitatea arată cu totul altfel, iar acum există membri ai Parlamentului European care propun reformarea sistemului de tranzacţionare al certificatelor de carbon, astfel încât "autorităţile să intervină dacă preţurile cresc prea repede", conform unei ştiri Reuters.

Dar cine stabileşte că preţurile certificatelor de carbon cresc prea repede? Adică piaţa liberă nu mai este bună? Ce oroare!

Atunci cum mai forţează autorităţile europene simulacrul de "piaţă liberă" asupra vasalilor? Nu se tem că vor exista reacţii adverse sau aceasta nu este o problemă, când vasalii sunt doar nişte nevertebrate fără niciun fel de demnitate?

Anul trecut preţul certificatelor de carbon a crescut cu 150%, iar fondurile de hedging pariază că recordul va fi "zdrobit" şi în acest an, după cum scrie Bloomberg.

Efectele unei ierni mai blânde nu vor fi decât temporare, a declarat Per Lekander, partener la Clean Energy Transition, iar preţul certificatelor de carbon îşi va relua creşterea, deoarece "Europa trebuie să-şi reducă emisiunile pentru a atinge ţintele ambiţioase de mediu".

"Nu voi vinde niciodată short certificatele de carbon din UE", a mai declarat Lekander pentru Bloomberg.

De ce ar face cineva acest lucru, când furia autodistrugerii se amplifică necontenit în Europa şi face nu doar inutilă, ci pur şi simplu contraproductivă, orice acţiune duşmănoasă externă?