CFO Conference: Nu este suficient să investim într-o tehnologie pentru a avea transformare digitală

Profesionişti din departamentul financiar au participat, pe 4 aprilie 2024, la cea de-a XI-a ediţie a "CFO Conference". Ediţia de la Bucureşti a reunit 28 de lideri din domeniu, ce au dezbătut şi analizat provocările actuale cu care se confruntă un director financiar şi oportunităţile prin care poate contribui la dezvoltarea strategică a organizaţiei.

Invitaţii au adus în discuţie modul în care rolul CFO-ului s-a transformat într-unul cheie, esenţial în a asigura transformarea organizaţiei, astfel încât să ţină pasul cu mediul plin de incertitudine generat de contextul ultimilor ani, dar şi în contextul riscurilor ce vin la pachet cu automatizarea şi inteligenţa artificială. Managementul de risk, analiza datelor sunt şi ele abilităţi cheie ce nu trebuie să îi lipsească unui director financiar modern, au mai concluzionat invitaţii.

Ediţia "CFO Conference" de la Bucureşti a inclus 15 prezentări şi două paneluri de dezbatere, moderatori ai conferinţei fiind Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, şi Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

SESIUNEA I

Evie Filissiadi, Head of Finance, AKTOR SA Romania - member of Intrakat Group, a deschis prima sesiune cu o prezentare despre anticiparea trendurilor şi cum ne poate ajuta tehnologia să reimaginăm compania şi să facem business.

"Trebuie să examinăm trei elemente înainte de a face o schimbare în organizaţie: necesitatea anticipării trendurilor în lumea business de azi, impactul tehnologiei asupra modelului de business şi operaţiunilor şi alegerea partenerului strategic. Dacă anticipăm trendurile, avem un avantaj competitiv. Care este rolul tehnologiei în analiza datelor? Este important să vedem şi să înţelegem ce elemente tehnologice sunt prielnice în transformarea companiei noastre. Trebuie să înţelegem că avem nevoie de schimbare şi nu doar departamentul financiar ar trebui să implementeze noile tehnologii, ci şi celelalte departamente, pentru că asta va garanta succesul strategiilor noastre. Partea bună este că rolul CFO-ului a evoluat spre unul strategic", a explicat ea.

În continuare, Dan Bărăscu, Head of Tax, Partener, BDO România, a vorbit despre managementul riscurilor fiscale/contabile ale unui CEO, CFO, contabil şef şi Tax Manager.

"De câte ori nu aţi auzit în organizaţii de diluarea responsabilităţii? De câte ori v-aţi uitat la organigrama companiei din România şi aţi observat că nu este o organigramă de sine stătătoare, ci o organigramă inclusă în cea a grupului? Am observat o greşeală fundamentală în organigramă, greşeală pe care o întâlnesc cam în 90% din situaţii, şi care vizează relaţia de subordonare între tax manageri şi contabili sau contabil-şef, CFO. De multe ori, ele sunt paralele; un tax manager are experienţă şi nu îl poţi pune sub contabilul-şef, însă, din punct de vedere legal, el trebuie să îi fie subordonat. Un tax manager are o responsabilitate doar dacă este o persoană subordonată contabilului şef sau oricui poate semna situaţiile fiscale. De ce? Pentru că declaraţia fiscală este un document justificativ de înregistrare în contabilitate", a punctat el.

Un alt subiect abordat în prima sesiune a conferinţei a vizat inteligenţa artificială şi rolul ei în procesele financiar-contabile. Astfel, Bogdan Năforniţă, CEO & Cofondator, Profluo, a precizat: "Să vedem care sunt avantajele şi provocările implementării de IA din punct de vedere al unui CFO. În primul rând, scăderea costurilor tranzacţiilor şi deciziilor. Decizia este activitatea economică cea mai scumpă dintr-o companie. Un alt lucru foarte important este creşterea agilităţii la schimbările ce apar în mediul de afaceri, precum: e-Factura, mişcările concurenţiale şi fluctuaţiile de personal. Toată lumea are proceduri, echipe, însă, în practică, există doar câţiva oameni cheie în jurul cărora se organizează fluxurile. Atunci când aceste persoane pleacă rămâne în companie un gol de knowledge, astfel că inteligenţa artificială poate contribui la umplerea acestui gol. Dacă ne uităm la provocări, vorbim mai întâi de rezistenţa la schimbare. Oamenii vor predictibilitate, stabilitate. Implementarea unui proiect de IA vine cu o rezistenţă aparte. Pe lângă rezistenţa la schimbare, o să apară şi o provocare de nivel personal, oamenii se simt ameninţaţi. Datorită complexităţii foarte mari a algoritmilor din spate, este foarte greu să explici de ce un algoritm a ajuns la un anumit rezultat."

De la Iulian Sorescu, Partner, Head of Noerr Finance & Tax, România, Noerr, participanţii au aflat care este rolul CFO-ului în finanţarea proiectelor prin ajutoare de stat.

"Un CFO trebuie să fie tot timpul informat despre ce înseamnă creşterea unei companii. Asta poate însemna dezvoltare, iar dezvoltarea se poate face pe banii companiei sau pe fonduri nerambursabile. Să poţi veni cu o soluţie de finanţare nerambursabilă înseamnă să ştii, de fiecare dată, ce programe există în piaţă, să ai informaţia pregătită. Suntem la început de nou val de finanţări nerambursabile. Dacă nu prindem acest trend, mai târziu, când firma va putea creşte, dar nu vor mai exista aceste resurse, va trebui să facem dezvoltarea cu banii noştri. În 2024, schema de ajutor de stat de la Ministerul Finanţelor e pe cale să fie lansată; undeva în vară se va deschide această fereastră. Bugetul este de aproximativ 150 milioane de euro. În trecut, erau bani pentru toate companiile, însă acum companiile devin tot mai interesate şi trebuie să se facă o diferenţiere. Ministerul Economiei pregăteşte o schemă similară, ce se va deschide în trimestrul 2 sau 3", a explicat el.

În continuare, Remus Mihai Hirceaga, Country Manager, Expense Reduction Analysts Europe, a vorbit despre tendinţele din 2024 şi perspective viitoare în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare şi logistică.

"În majoritatea companiilor, logistica şi supply chain-ul sunt sub administrarea CFO-ului. Părerea mea este că, astăzi, CFO-ul şi oamenii din departamentele de achiziţii şi supply chain pot aduce mai multe oportunităţi decât departamentul de vânzări. Ultimii ani au demonstrat că lanţul de aprovizionare este format din ecosisteme - sunt foarte multe microsisteme care funcţionează împreună, iar dacă apare o verigă slabă, totul se duce pe apa sâmbetei. Livrarea mărfii e mult întârziată, iar stocurile clienţilor au crescut foarte mult, pentru a nu rămâne fără marfă. Nu mai vorbim despre un proces liniar, ci totul este interdependent. Iar când apare o problemă în acel lanţ, implicaţiile se văd pe tot lanţul. Procurement-ul şi supply chain-ul nu mai sunt doar parte din companie ci, prin intermediul CFO-ului, au devenit o direcţie strategică. Situaţia geopolitică turbulentă creează o lipsă de predictibilitate care, pentru un Procurement Manager sau CFO, generează întrebări foarte complexe. După al Doilea Război Mondial, 2023 a fost anul cu cele mai multe conflicte la nivel global. Ele influenţează lanţurile de aprovizionare", a spus el.

Un alt subiect abordat în prima sesiune a vizat pontajul electronic şi digitalizarea dosarelor de personal. Astfel, Adrian Dinu, CEO, Creasoft IT, a precizat: "Cum se realizează fluxul de semnături? A trebuit să gândim o platformă extrem de simplă, care să poată fi folosită inclusiv de angajaţii cu foarte puţine cunoştinţe tehnice. Există foarte multe persoane care nu au o adresă de email şi trebuie să găsim o variantă să ne adresăm lor, pentru că reprezintă baza pentru partea de producţie. Am observat la clienţii care folosesc semnătura electronică pentru angajaţi că 70% dintre ei realizează acest proces de pe telefon.

Care este fluxul de semnare de documente de către angajat? Managerii încarcă şi transmit angajaţilor în format pdf, prin interfaţa Creasoft. Documentele pot fi trimise angajatului pe email, pe telefon (prin SMS) sau acesta le poate accesa la Kioscul self-info. După verificarea documentelor primite, semnarea se face cu un click pe butonul SEMNEAZA, iar angajatul are 10 minute la dispoziţie să valideze semnarea cu un cod OTP (one time password). După aplicarea unei semnături electronice certificate (trusted) pe document, Creasoft efectuează arhivarea automată a documentelor prin partenerul sau arhivatorul certificat Namirial."

Prima sesiune s-a încheiat cu o prezentare despre impozitul minim global, susţinută de Florin Rizea, Senior Manager, PwC România. "Avem un impozit minim şi pe plan local - impozitul minim pe cifra de afaceri; nu trebuie să îl confundăm cu impozitul minim global şi nici cu Pilonul II de pensii. La nivel global, pe zona de taxe un CFO are foarte multe responsabilităţi, pe foarte multe zone. Printre acestea, o atenţie foarte mare trebuie îndreptată şi spre zona fiscală - este o foarte mare efervescenţă, se modifică foarte multe elemente atât la nivel naţional, cât şi global. Impozitul minim global este puţin mai complicat de înţeles. Se doreşte ca impozitarea să fie unitară, la nivelul tuturor jurisdicţiilor, iar iniţiativa a pornit de la OECD. Ulterior, UE a preluat regulile şi le-a transpus într-o directivă europeană. Aceasta propune şi introduce o impozitare minimă de 15% la nivelul fiecărei jurisdicţii. Nu se aplică la modul general, ci se aplică la grupurile de multinaţionale care au venituri de peste 750 milioane de euro. Directiva şi Legea 431 prevede ca prima declarare să fie în 18 luni de la termenul de aplicare. Începând cu al doilea an, termenul de raportare se reduce la 15 luni. Sunt mai multe reguli complexe privind modul în care se calculează şi se declară acest impozit minim global", a spus el.

SESIUNEA A II-A

Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a deschis cea de-a doua sesiune vorbind despre impozitul pe profit versus impozitul pe cifra de afaceri (şi impozite suplimentare).

"Au fost nişte modificări în ceea ce priveşte sponsorizările. Începând din 2024, microîntreprinderile nu mai au nicio posibilitate să facă sponsorizări. Din fericire, impactul nu va fi atât mai mare, pentru că foarte multe microîntreprinderi vor fi nevoite să treacă la impozitul pe profit şi vor putea, în continuare, să facă sponsorizări. Sponsorizările reprezintă cheltuială nedeductibilă la impozitul pe profit. Este important că pot face redirecţionarea la finalul anului. Anul acesta, se poate face până pe 25 iunie. Este important de ştiut că persoanele juridice, rezidente sau cu sediul social în România, aplică impozitul pe profit obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate. Cota de impozit pe profit este, în România, de 16%, ceea ce este foarte bine", a spus ea.

Mircea Dumitraşcu, Founder & Partner, NOA Group, a atras atenţia asupra necesităţii de a pregăti din timp inspecţiile fiscale, explicând care este rolul unui CFO în acest proces.

"Este important să fiţi pregătiţi din timp pentru inspecţiile fiscale, iar din rolul de CFO putem ghida echipa de management, cât şi echipele de sub noi. Foarte importantă este disciplina - trebuie să implicăm specialişti acolo unde este nevoie şi să solicităm ajutor atunci când este cazul. Cum ne pregătim pentru un control? Trebuie să facem asta în mod proactiv - în zona financiară, trebuie să ne asigurăm că avem contracte cu clienţii, cu partenerii, pentru a avea transabilitate pe facturi, să urmărim corelarea între jurnale şi balanţe. Când se apropie foarte mult inspecţia, ar fi bine să revizuim contractele importante, să analizăm dacă practicile şi procedurile interne sunt in-line şi să colectăm şi să pregătim documente care ne-ar putea lipsi în momentul respectiv. În timpul controlului, suntem contracronometru; ne putem întâlni cu foarte multe provocări. Trebuie să avem în vedere implicarea a cât mai puţine persoane, dar care au o înţelegere corectă şi completă", a spus el.

Un alt subiect abordat în cea de-a doua sesiune a vizat impactul schimbărilor legislative asupra costurilor de administrare pentru un spaţiu de birouri. Astfel, Raluca Buciuc, Director | Partner | Romania | Valuation360 & Advisory Services, Colliers România, a precizat: "Costurile de administrare ale spaţiilor de birouri au crescut destul de mult şi ne afectează. 40% din costul de administrare a unei clădiri de birouri reprezintă taxa pe proprietate. Restul se referă la taxa de mentenanţă tehnică, de securitate, de waste disposal. În pandemie, am învăţat că putem lucra de acasă, dar în 2023 am început să ne întoarcem la birou. Previzionăm că gradul de ocupare va fi de peste 60% în a doua jumătate a anului - flexibilitatea de teleworking este mai mare ca înainte de pandemie, dar mai mică, dacă facem o comparaţie cu perioada pandemiei. Creşterea costurilor a fost afectată şi de creşterea salariului minim pe economie.

Vorbeam despre taxa pe proprietate şi despre faptul că în ultimii doi ani ne-am aflat într-o zonă de lipsă de predictibilitate. Taxa pe proprietate se calculează la fiecare 5 ani de către un evaluator. Ce ne afectează cel mai mult sunt schimbările legislative. Suntem îngrijoraţi de taxa de proprietate pentru că până şi costurile de construcţie, ce stau la baza valorii impozabile au crescut foarte mult, iar asta impactează direct valoarea proprietăţii."

Lavinia Monoranu, Transfer Pricing Partner, TaxWise, le-a oferit participanţilor câteva tips & tricks pe subiectul preţurilor de transfer şi a punctat ce trebuie avut în vedere în relaţie cu grupul, autorităţile fiscale, auditorii şi consultanţii, pentru un dosar al preţurilor de transfer de succes.

"Pentru a uniformiza subiectul preţurilor de transfer la nivelul UE, se discută despre o directivă care propune ajustarea cross-border în 180 de zile, despre implementarea unui sistem de ajustări voluntare. Dacă faceţi parte dintr-un grup cu o cifră de afaceri de peste 750 milioane de euro, mai aveţi o serie de cerinţe internaţionale de informare, precum: raportarea pentru fiecare ţară în parte, raportarea publică pentru fiecare ţară în parte, impozitul minim global de 15%.

Să vorbim despre relaţionarea dintre companii şi autorităţile fiscale, pe tema preţurilor de transfer. S-au dat notificări de conformare, tot mai des întâlnite în practică, care apar şi pe tema preţurilor de transfer. Contribuabilul are 30 de zile pentru a se conforma şi, dacă o face, nu va fi demarat un control. Ele se emit pentru riscuri fiscale noi sau neacoperite de controalele anterioare. Aş vrea să menţionez şi că din 2024 pierderile fiscale se reportează pe 5 ani, limita de 70% a profiturilor impozabile", a spus ea.

A urmat un panel la care au participat Ion Sclifos (Orange România Communications), Ioana-Crina Socaci (Bristol Myers Squibb), Octavian Avram (SelfPay), Ovidiu Bucătaru (Agricultorul Group), Adrian-Cătălin Bulboacă (Bulboacă & Asociaţii SPARL) şi Mihail Dan Stan (EXEC-EDU).

Un subiect abordat în cadrul acestui panel a vizat sursele de finanţare. Astfel, Adrian-Cătălin Bulboacă, Managing Partner, Bulboacă & Asociaţii SPARL, a precizat: "Băncile comerciale au fost anul trecut extrem de ocupate cu restructurarea portofoliului de credite, comparativ cu acordarea de noi credite, deşi, în genere, băncile dispun de lichiditate foarte mare. Sistemul bancar românesc excedează la profitabilitate, solvabilitate, dar asta nu s-a regăsit, automat, în piaţă. Revine întrebarea: este mai facil să te orientezi spre 6%, oferit de Ministerul de Finanţe, unde riscul este zero? Ceea ce am remarcat, făcând abstracţie de politica băncilor din ultimul an, este că există o poftă de muncă fantastică, îndeosebi la nivelul antreprenorilor. Vorbim despre disponibilitatea de a se investi în proiecte de zeci, chiar sute de milioane. Vorbim despre dorinţa de a creşte capacitatea de producţie mărind sursa de foc."

La rândul său, Ion Sclifos, Chief Financial Officer, Orange România Communications, a vorbit despre impactul inflaţiei şi a creşterii dobânzilor asupra organizaţiilor. "Unul din elementele care ne-a ţinut, într-un mod extrem agil şi atent, a fost această decorelare masivă pe care am văzut-o. Însuşi faptul că am asistat, concomitent, la inflaţia ridicată şi o creştere agresivă a dobânzilor ne-a pus în postura de a reexamina profund sursele de finanţare, inclusiv capacitatea de autofinanţare. Ne-a pus în situaţia regândirii eficienţelor interne. Care sunt domeniile interne pe care le prioritizăm? Un aspect extrem de important este ruptura dintre maniera deja consacrată în ceea ce priveşte capacitatea de alocare a capitalului. În economiile mature, s-a observat apetitul finanţatorilor de a merge pe instrumente securizate de garanţiile de stat. E un proces tranzitoriu, care va redesena randamentele societăţilor comerciale din România. Noi menţinem deschise toate opţiunile deschise", a continuat el.

În acest context, Octavian Avram, CFO, SelfPay, a intervenit precizând că: "În ultimii trei ani, am investit foarte mult în dezvoltarea serviciilor, cât şi reţelelor self-service, în special pe zona de securitate cibernetică, cât şi pe eficientizarea activităţii. Nu am avut disruptions nici în COVID, nici în contextul războiului. Anul acesta pare a fi unul stabil, având în vedere zona politică, care nu va face schimbări majore. Vedem de anul viitor ce va fi (...) Noi investim continuu în business-ul nostru de bază, dar şi în proiectele noi. Ne-am extins internaţional, am dezvoltat o aplicaţie mobilă care îi permite oricărui deţinător de card să îşi încarce cardul cu cash oriunde, indiferent de bancă. Acum 3-4 ani, aveam o dificultate în a obţine finanţare de la bănci, pentru că aveam o profitabilitate scăzută şi băncile nu credeau că noi vom creşte. Am identificat prima sursă alternativă în emiterea unor obligaţiuni şi listarea lor pe pieţe de capital. Piaţa s-a schimbat; probabil că interesul va reveni. Cred că avem nevoie de piaţa de capital în România. Potenţialul este mare. Doar aşa putem evolua ca ţară. Dacă doar producem venituri ca să acoperim costurile, nu vom reuşi să facem nimic."

"Finanţarea din partea bancară va urma un trend descendent", a fost de părere Mihail Dan Stan, ACCA, Expert EXEC-EDU.

"Zona de piaţă de capital, fonduri de investiţii, va trebui să fie dezvoltată foarte mult în perioada următoare. Putem vedea aici, în Estul Europei, un hub. Previziunea pentru 2024 este de creştere, însă suntem cu mult sub potenţialul pe care îl avem (...) Finanţarea din partea bancară va urma un trend descendent, ceea ce presupune, pentru companiile care vor avea proiecte foarte rentabile, să aibă o şansă foarte bună de a se finanţa prin green bonds. Zona de agribusiness va fi, probabil, curtată în zona aceasta de finanţare. Ca antreprenor, dacă vreau să fiu vizibil pe piaţa de capital, trebuie să respect nişte rigori", a punctat el.

"Mulţi dintre noi am avut creşteri de venituri datorate creşterilor de costuri şi trebuie să vedem dacă avem un profit mai mare ca inflaţia. Trebuie să fim atenţi, pentru că ANAF este foarte interesat de profit şi, dacă am avut creşteri de dobânzi, ca rezultat al inflaţiei, creşterile de taxe au venit ca urmare a creşterii deficitului. Astfel, cresc şi mai mult costurile, preţurile. S-ar putea să mai vedem ajustări pe partea de rate, de dobânzi sau fiscale. Mă întreb, cu puţină îngrijorare, ce va fi de anul viitor. Sper să nu revenim la cota progresivă de impozitare. Sper să fie şi veşti bune. Sper să intrăm în OECD în perioada următoare, iar dacă se va întâmpla asta, aş prefera să vedem o scădere a ratelor de dobândă în România", a intervenit, la rândul său, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, comoderatoare a evenimentului.

În continuare, Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul GROUP, a adus în discuţie impactul contextului macroeconomic asupra sectorului agribusiness.

"2022 a fost un an excepţional pentru industria agribusiness. În 2023, am realizat că lucrurile nu se vor întâmpla mereu aşa, că trebuie să ne repoziţionăm. Astăzi, apele s-au liniştit. Toată zona de agribusiness este legată de energie. Mai departe, pentru a obţine o producţie înseamnă energie, fertilizant, gaz. Imaginaţi-vă cum arăta un cost care a crescut de trei ori pe un palier în care rezultatele au început să scadă. Pe finalul anului trecut, lucrurile au arătat bine din punctul de vedere al volumelor şi mai puţin din punct de vedere al randamentului. 2024 arată bine din punctul de vedere al precipitaţiilor pe care le-am avut în primele luni. Putem vorbi, cu siguranţă, despre productivitate. Suntem într-un start bun. Acest lucru este validat şi de piaţă. Vedem preţuri oarecum stabile pentru ceea ce înseamnă final de 2024 început de 2025", a precizat el.

Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat transformarea rolului CFO-ului, prin prisma inteligenţei artificiale. Astfel, Ioana-Crina Socaci, Finance Lead, Bristol Myers Squibb, a precizat: "Cred că rolul CFO-ului s-a schimbat foarte mult. Da, este un partener strategic şi cred că acest lucru se vede şi dacă ne uităm la job-urile care se găsesc pe poziţia noastră. Clar, rolul nostru a evoluat de la a proteja valoarea companiei la a da direcţie pentru creşterea valorii companiei. Avem cunoştinţele şi puterea să influenţăm direcţia strategică a companiei. În ceea ce priveşte digitalizarea, ar trebui să conducem prin puterea exemplului. Să mergem cu datele către management, să le comunicăm într-o manieră cât mai prietenoasă, cât să luăm cele mai bune decizii pentru business. Există o reticenţă de a merge la departamentul financiar, decât dacă există o problemă gravă. Eu sunt alături de ei, încerc să îi familiarizez cu tool-urile, să le vorbesc de avantaje şi beneficii. Este important să ştim AI. Chiar şi în zona de finance, ar trebui să ne uităm la oamenii de data analytics, focusaţi pe tehnologie. Nu ne rămâne decât să mergem cu încredere către management şi să fim şi creativi, într-o anumită măsură."

SESIUNEA A III-A

Cea de-a treia sesiune a început cu o prezentare despre factorii care afectează transformarea digitală, susţinută de Dana Maria Gheorghe, Head of Finance Europe Real Estate, DXC Technologies.

"Dacă companiile nu se asigură că angajaţii joacă un rol critic în succesul sustenabil al companiei, această transformare digitală va fi un eşec. Companiile îşi informează angajaţii foarte târziu despre nevoia schimbării, digitalizare, astfel că oamenii o percep ca pe o ameninţare, cred că îşi vor pierde locurile de muncă. Să vorbim şi despre leadership - dacă nu ai un lider puternic să acţioneze ca un change champion, această transformare va fi sortită eşecului. Factorul uman este critic pentru succesul transformării digitale, iar growth mindset-ul este imperativ. Nu este suficient să investim într-o tehnologie pentru a avea transformare digitală, avem nevoie de resursa umană. Viitorul este imprevizibil, iar framework-ul de competenţe al CGMA indică faptul că cele mai importante competente sunt: technical skills, business skills, leadership shillks şi people skills Trebuie să ne dezvoltăm continuu pe plan profesional, să ne adaptăm noilor schimbări", a spus ea.

La rândul său, Andreea Judy, CFO, Rovere Mobili, a vorbit despre elementele care influenţează structura unui departament financiar modern, precizând: "Când vorbim de un departament financiar, sunt mai multe elemente care influenţează structura lui, cum ar fi: modelul de business, industrie, gradul de automatizare, strategia de dezvoltare a societăţii, gradul de externalizare sau rolurile. Primele două sunt interconectate şi au un impact foarte mare în structura departamentului financiar. Dacă vorbim de stagiul în care se află compania, poate că un start-up nu are nevoie de un departament financiar; este suficient să externalizeze această funcţie. Dacă vorbim de un start-up cu strategie de creştere accelerată, este foarte important să se seteze de la început un departament financiar. Este foarte important să ne gândim şi la gradul de automatizare pe care ni-l dorim, pentru că este o investiţie. Dacă vorbim de un grad de automatizare scăzut, vom avea mulţi juniori care introduc date. Din punctul meu de vedere, departamentul financiar are 3 departamente financiare: accounting & tax complience, controlling şi sisteme informatice."

Un alt subiect abordat în cea de-a treia sesiune a vizat relaţia CFO - tax manager / echipele fiscale in-house / consultanţi externi. Astfel, Nadia Oanea, Owner, Tax & Training, a precizat: "Care este acea nişă pe care o acoperă specialistul in-house? Ce sunt organizaţiile keen să externalizeze? Care este acea zonă de training pe care specialistul financiar in-house trebuie să o acopere ca parte a pregătirii profesionale continue sau re-skilling sau up-skilling? Din experienţa mea, sunt multe persoane care au lucrat în controlling şi vor să facă taxe. Ce aşteptări are CFO-ul de la un specialist pe taxe in-house? El se aşteaptă ca tax managerul să fie implicat pe zona de strategii, politici şi procese, dar şi în zona de risk management. Este foarte importantă zona de implementare SAF-T, RO e-Factura, RO e-Transport.

CFO-ul se aşteaptă la suport fiscal cu consultanţă pe tot ce presupun tranzacţiile în business. Avem nevoie de specialişti in-house şi pe tax compliance şi transfer pricing. La finalul zilei, CFO-ul vrea să ştie care sunt riscurile, care sunt soluţiile, cum ajungem să nu avem surprinze la controalele fiscale. În momentul în care avem riscuri previzibile, le manageriem, la cele complexe trebuie să venim cu soluţii de guvernanţă, să recurgem la consultanţă. Trebuie să fim foarte atenţi şi la etica planificării fiscale. Trebuie să ţinem cont că taxele nu sunt doar un cost pentru business, ci şi o obligaţie legală, dar şi o responsabilitate pentru a adera la o politică fiscală corectă."

Ultima prezentare din cadrul conferinţei a fost susţinută de Bianca Vişan, CFO, Concelex, care a prezentat provocările cu impact financiar major în companiile de construcţii din România.

"În momentul în care o companie românească decide să facă pasul spre o digitalizare integrată, interdepartamentală, la nivelul întregii companii, se angajează într-un proces de lungă durată, consumator de multă energie. Maparea proceselor, analizele interne, discuţiile cu consultanţii, consumă aproximativ doi ani. La finalul acestei perioade, reuşeşti să obţii un schelet al unui sistem digitalizat. Urmează apoi perioada de implementare, variind între alţi doi şi cinci ani.

În întreg procesul de digitalizare, cea mai provocatoare zonă o reprezintă angajaţii. Marea noastră provocare nu a fost doar la nivelul muncitorului necalificat sau semi-calificat, ce reprezintă ~80% din personalul angajat, ci la nivelul personalului specializat în domeniu: ingineri, manageri de proiect, şefi de şantiere. Cel mai greu este să îi faci pe cei din operaţional să se alăture procesului de digitalizare. În momentul în care reuşeşti să-ţi convingi întreaga companie să se implice în acest proces complex, cred că aproape jumătate din procesul de digitalizare este realizat", a spus ea.

Ultima parte a ediţiei "CFO Conference" de la Bucureşti a fost dedicată unui panel, la care au participat: Alina Bogdanescu (Hervis Sports and Fashion Romania), Alexandru Nomicos (Bergenbier), Andreea Artenie (Artenie, Secrieru & Partners), Dan Videanu (Agrii Romania), Adrian Tudoscă (Medicover România & Diagnostic Services, Medicover SEE) şi Roberto Pătrăşcoiu (Habitat for Humanity România).

În contextul ultimilor ani, organizaţiile au fost nevoite să îşi schimbe strategia de business, au fost de acord invitaţii la cel de-al doilea panel din cadrul conferinţei. În acest context, Alina Bogdanescu, CFO, Hervis Sports and Fashion Romania, a explicat: "Creşterea preţurilor a influenţat comportamentul consumatorilor, iar pentru noi acest lucru a însemnat o adaptare a strategiei de business: cum să atragem consumatorul să cumpere nişte produse pe care nu şi le mai permite, poate. Studiile din Româna spun că foarte puţine persoane practică sport în mod constant. Există piaţă, dar ne-am adaptat anul trecut mult mai mult la preţuri. Asta ne-a afectat şi costurile noastre, ale companiei. A fost un an diferit şi complicat, însă, pentru că avem sprijinul grupului, iar sursa de finanţare vine tot de acolo, strategia de extindere continuă. Vom deschide, în continuare, însă depindem şi de dezvoltatorii de centre comerciale. Planul nostru este să ne extindem pe piaţa din România."

"Inflaţia a contat şi pentru industria berii. Piaţa a scăzut cu undeva la 5 puncte procentuale, pentru al doilea an consecutiv. Încercăm să investim în fabrică, în ambalaje, pentru a fi eficienţi şi pentru a oferi consumatorilor cele mai bune inovaţii la preţuri avantajoase. Vedem potenţial, iar industria, în sine, are zone de creştere. Dacă ne uităm la sustenabilitate, ne uităm şi la căi de finanţare externe, care să permită aceste dezvoltări în continuare (...) Rolul unui CFO este unul critic în trasarea abordării sustenabile a companiei. De aceea, este nevoie de alocarea de resurse consistente, de maximizarea resurselor", a intervenit, la rândul său, Alexandru Nomicos, Director Financiar, Bergenbier.

Un alt subiect abordat de invitaţii la panel a vizat sursele de finanţare. Astfel, Andreea Artenie, Managing Partner, Artenie, Secrieru & Partners, a fost de părere că: "Atât timp cât tu nu eşti bancabil, trebuie să te finanţezi integral - rulezi banii tăi, te implici, mai departe, pentru a genera business. Dacă în cazul agri, sunt bănci care dedică un portofoliu generos, în cazul nostru, situaţia este diferită. Din perspectiva clienţilor, niciun business nu poate supravieţui fără surse de finanţare, fie ele interne sau externe. Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, e cam dificil să te finanţezi din buzunarul propriu. Mai mult decât atât, vorbim de o ţară în care toată lumea se bate pe aceeaşi resursă umană. Dacă ne uităm la zona de producţie, nu avem infrastructura pentru ca oamenii să se mute în alte regiuni. Nu se poate fără finanţare, trebuie să ai un partener de drum."

La rândul său, Adrian Tudoscă, Regional Finance Director-Healthcare & Diagnostic Services, Medicover România & Diagnostic Services, Medicover SEE, a intervenit precizând: "Raportat la industria pe care o reprezint şi uitându-mă la 2021, 2022, aş putea spune că anul trecut a fost unul cu rezultate bune. Un an investiţional destul de masiv, cu investiţii considerabile. Ne aşteptăm la acelaşi parcurs şi în 2024 - o provocare principală este resursa umană specializată. Este o industrie cu potenţial în care eu cred şi cred, cu tărie, că nu suntem în competiţie cu statul, ci complementari (...) În ultimii 10 ani, am asistat la consolidarea pieţei de M&A. Jucătorii mari au preluat jucători mici din piaţă. În era post-pandemică, jucătorii mici vin direct spre noi. Contextul economic, costul de capital mai ridicat, proiectele în care decidem să intrăm sunt pe baza unui return mult mai mare. Piaţa este efervescentă şi noi suntem atenţi la piaţă, încercăm să fim cât se poate de agili. Suntem foarte atenţi, în ultimii doi ani, la alocarea capitalului. Am avut surse de finanţare - costurile au crescut şi la noi, iar focusul a fost pe potenţiale randamente, mult mai mari. Cred că vom asista la tranzacţii mult mai interesante."

Automatizarea joacă un rol esenţial în transformarea companiei, iar oamenii din departamentul financiar trebuie să îşi dezvolte noi competenţe, a menţionat Dan Videanu, CFO, AGRII Romania.

"Automatizarea vine peste noi, pentru că e o presiune foarte mare în ceea ce priveşte creşterea eficienţei, dar trebuie să nu pierdem intuiţia legată de ce să automatizăm şi ce nu. Prin RPA, oamenii pot lucra în alte zone cu valoare adăugată. Dacă vorbim de business partners, ei pot contribui la măsurarea performanţei, la păstrarea integrităţii datelor, susţinerea deciziilor de investiţie. Asta înseamnă aptitudini, competenţe noi, care să meargă într-o zonă mai strategică. Dacă nu şi le dezvoltă, există riscul ca pe viitor să fie marginalizaţi. Oamenii se pot muta din zona repetitivă spre o altă zonă în care să vorbească cu clienţii, să înţeleagă riscurile specifice ale fiecărui client. Eu cred că acesta este viitorul, mai ales în industria noastră, unde fermierii vor să fie trataţi diferit. Oamenii se mută în zona de competenţe colaborative şi strategice", a explicat el.

Directorii financiari au un rol esenţial în sustenabilitatea organizaţiei, au mai fost de părere cei şase invitaţi la panel. În acest context, Roberto Pătrăşcoiu, CEO, Habitat for Humanity Romania, a concluzionat: "Când vine vorba de ESG, noi suntem la capătul celălalt. Noi suntem responsabili, mai degrabă, de S-ul din ESG, zona de social. Există o creştere pe piaţă - vedem organizaţii tot mai multe care aleg să facă investiţii cu impact social. Noi, când implicăm parteneri în proiectele de construire cu voluntari, cele mai multe echipe sunt echipe corporate care vin pe şantier şi construiesc locuinţe în câteva zile. Acum câţiva ani, am construit 36 de case în 5 zile, cu 1000 de voluntari. Pentru companii, este şi un veritabil produs de employee engagement. Când vorbim de S-ul din ESG, noi nu uităm că în spatele fiecărei cifre se află o întreagă poveste de viaţă, o poveste despre schimbare. În România, sunt câteva zeci de ONG-uri ce pot fi parteneri pentru această componentă socială. La finalul zilei, ESG este un mod de a face lumea un loc mai bun decât cea pe care ai găsit-o."

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark

Pe parcursul acestui an, BusinessMark organizează o serie de conferinţe dedicate profesioniştilor din departamentul financiar. Astfel, proiectul "CFO Conference" ajunge la Cluj-Napoca (13 mai), Iaşi (10 iunie), Timişoara (13 noiembrie). Tot în luna noiembrie va avea loc şi "Tax & Finance Forum" (6 noiembrie), iar în luna decembrie se va desfăşura la Bucureşti o nouă ediţie a conferinţei "Financial Outcome".

Ziarul BURSA a fost partener media al evenimentului.