Cheltuielile de apărare ale Ucrainei - 32,5% din PIB, în 2022

Cheltuielile pentru apărare efectuate de Ucraina în 2022 au reprezentat 32,5% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, pe fondul războiului cu Rusia, conform unui oficial de rang înalt citat de Xinhua, informează siasat.com

Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, a declarat că, anul trecut, Ucraina a alocat aproximativ 42 de miliarde de dolari pentru securitate naţională şi apărare. Acesta a subliniat că finanţarea sectorului apărării rămâne o prioritate pentru guvern, pe măsură ce invazia Rusiei în Ucraina continuă.

Ucraina şi-a majorat bugetul iniţial de apărare pentru 2022 cu 33,66 miliarde de dolari după introducerea Legii marţiale la data de 24 februarie 2022 - ziua în care Rusia şi-a lansat invazia.

Amintim că, în 2022, PIB-ul Ucrainei a scăzut cu 30,4%, acesta fiind cel mai important declin anual consemnat de ţara europeană în ultimii peste 30 de ani, ca urmare a războiului cu Rusia. Analiştii spun că riscurile şi incertitudinile privind economia Ucrainei rămân ridicate, mai ales dacă Rusia continuă să atace infrastructura critică din Ucraina.

Conform băncii de investiţii Dragon Capital, economia Ucrainei va scădea cu 5% în acest an. PIB-ul Ucrainei a crescut cu 3,4% în 2021.

• Inflaţia din Ucraina: 26,6% în 2022

Preţurile de consum din Ucraina au crescut cu 26,6% în 2022, din cauza invaziei ruse, dar avansul acestora a fost sub aşteptările iniţiale, transmite Reuters.

Guvernul anticipa că avansul indicelui preţurilor de consum va ajunge de la 10% în 2021 la aproximativ 30% din cauza războiului, care a perturbat lanţurile de aprovizionare şi logistica, dar cifrele Serviciului de Stat de Statistică publicate săptămâna aceasta au arătat că inflaţia s-a stabilizat la 0,7% în decembrie, notează Agerpres.

Banca centrală de la Kiev a atribuit stabilizarea inflaţiei unei decizii guvernamentale de a nu majora tarifele serviciilor de utilităţi în timpul războiului, în pofida atacurilor ruseşti asupra instalaţiilor energetice care au dus la o penurie de energie electrică, şi unei aprovizionări îmbunătăţite cu produse alimentare.

"Preţurile carburanţilor au avut un impact semnificativ asupra inflaţiei în prima jumătate a anului 2022, dar s-au stabilizat de atunci, în pofida revenirii accizelor la benzină şi motorină", potrivit firmei de investiţii ICU.

Institutul de Cercetări Economice din Ucraina arată că încrederea mediului de afaceri s-a deteriorat la sfârşitul anului 2022, 78% dintre companii susţinând că întreruperea furnizării de energie electrică, apă şi căldură reprezintă o problemă cheie pentru ele.

• WEF: Criza costului vieţii - o consecinţă a inflaţiei agravate de războiul din Ucraina - este cel mai mare risc mondial actual

Criza costului vieţii, o consecinţă a inflaţiei agravate de războiul din Ucraina şi redeschiderea economiei după pandemia de Covid, este cel mai mare risc mondial pentru următorii doi ani, arată un sondaj publicat ieri de Forumul Economic Mondial (WEF), înaintea reuniunii programate să aibă loc săptămâna următoare la Davos, transmite AFP.

"Conflictele şi tensiunile geo-economice au declanşat o serie de riscuri planetare profund interconectate", se arată în studiul "Global Risks Report", publicat de Forumul Economic Mondial pe baza unui sondaj efectuat în rândul a 1.200 de experţi şi decidenţi din întreaga lume.

Aceste riscuri includ "presiuni asupra aprovizionării cu energie şi alimente, care ar putea persista în următorii doi ani şi creşteri puternice ale costului vieţii şi serviciului datoriei", adaugă autorii studiului, conform Agerpres.

Forumul Economic Mondial a făcut un apel către liderii lumii pentru o acţiune concertată şi decisivă, mai ales având în vedere că fereastra de acţiune se reduce rapid, şi avertizează că, dacă guvernele nu vor reuşi să gestioneze criza actuală, "riscă să creeze tensiuni sociale fără precedent, deoarece investiţiile în sănătate, educaţie şi dezvoltare economică dispar, ceea ce erodează şi mai mult coeziunea socială".

De asemenea, creşterea cheltuielilor cu apărarea ar putea reduce sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile, lăsând unele ţări "într-o situaţie de criză permanentă" şi ar amâna acţiunile urgente pentru contractarea schimbărilor climatice şi pierderii biodiversităţii.

În perioada 16-20 ianuarie 2023, Forumul Economic Mondial organizează reuniunea sa anuală de la Davos (Elveţia), ocazie cu care elita politică, economică şi academică va discuta teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice.