China aniversează 100 de ani de propagandă şi control

Se împlinesc o sută de ani de la primul Congres Naţional al Partidului Comunist Chinez. Aniversarea centenarului vine într-un moment în care China se află în competiţie directă cu SUA pentru supremaţia globală, confruntându-se în acelaşi timp cu provocări economice de mare intensitate, precum scăderea ratei natalităţii şi a inegalităţii veniturilor, diviziuni economice regionale şi diferenţe tot mai mari de oportunităţi între cetăţenii din mediul rural şi cel urban, conform Digi24.

Liderii partidului comunist susţin că China nu e în proximitatea condiţiei de a rămâne o ţară care nu reuşeşte să atingă un statut mai înalt şi mai dezvoltat. Cu toate acestea, avansul economic al Chinei ar putea să se oprească dacă liderii de la Beijing nu abordează sincer, rapid şi eficient crizele care definesc China acestor zile, potrivit Al Jazeera.

Centenarul Partidului Comunist Chinez

La 23 iulie 1921, într-o casă mică din cărămidă din fosta concesiune franceză din Shanghai, Mao Zedong şi un mic grup de revoluţionari chinezi, inspiraţi de revoluţia bolşevică din Rusia, s-au adunat în secret pentru a forma un nou partid politic. La acea vreme, China era o ţară săracă şi lovită din plin de războiul civil.

Având sprijinul unei populaţii, în mare parte, din zona rurală a Chinei, în 1949, Partidul Comunist Chinez (PCC) a reuşit să dea jos guvernul naţionalist din Chiang Kai-shek, care s-a retras în insula Taiwan.

La 1 octombrie 1949, preşedintele PCC, Mao Zedong, a proclamat Republica Populară Chineză la Beijing. Odată ajuns la putere, Mao a încercat să accelereze dezvoltarea industrială a Chinei prin politici îndrăzneţe, dar uneori dezastruoase, precum Marele Salt din 1958, care a presupus o campanie de colectivizare agricolă ce a condus la aproximativ 30 de milioane decese din cauza foametei.

În 1966, Mao a împins ţara în haos din nou, lansând Marea Revoluţie Culturală Proletară, care i-a impresionat pe fanaticii Gărzii Roşii să distrugă toate vestigiile "culturii feudale" ale Chinei. Istoricii estimează că aproape două milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în anarhia care a cuprins ţara în acele vremuri.

Când Mao a murit, în 1976, noii lideri ai PCC s-au angajat într-o serie de reforme politice şi economice revoluţionare pentru sistemul comunist, precum deschiderea ţării către comerţul internaţional şi investiţii inovative. În cele cinci decenii de la moartea lui Mao, PCC a pus bazele unei creşteri economice puternice, care a scos zeci de milioane de oameni din sărăcie şi a transformat China într-o putere globală majoră.

La 100 de ani de la înfiinţarea sa, PCC, care se mândreşte astăzi cu peste 95 de milioane de membri, echivalent cu aproape 7% din întreaga populaţie a Chinei, a rămas unul dintre puţinele partide comuniste care şi-au menţinut puterea în secolul XXI. Sub preşedintele Xi Jinping, cel mai puternic lider al Chinei de la Mao şi până în prezent, partidul comunist chinez s-a infiltrat tot mai mult în societatea chineză şi a reuşit să anihileze orice urmă de disidenţă, inclusiv în Tibet, Xinjiang sau Hong Kong.

"Deşi poate părea comunist doar ca nume, în urma reformelor economice începute la sfârşitul anilor 1970, structura statului chinez sub PCC este similară cu cea a altor regimuri socialiste autoritare. Dar ambele idei coexistă în mod paşnic. În timp ce China urmăreşte politici economice de tip capitalist, direcţionate, însă, de stat, partidul rămâne, totuşi, autoritatea politică supremă", susţine Neil Thomas, expert în cadrul think tank-ului Eurasia Group, într-o declaraţie pentru platforma GZERO Media.

Mulţi analişti consideră că PCC se află în vârful puterii sale la aniversarea centenarului de existenţă, având în vedere că partidul se confruntă cu o nouă serie de provocări, atât în ​​ţară, cât şi în străinătate, printre care inegalitatea economică, degradarea mediului înconjurător şi tensiunile cu Statele Unite şi alte naţiuni dezvoltate din Occident în ceea ce priveşte comerţul, geopolitica şi drepturile omului.

Aniversarea a 100 de ani de când există PCC va oferi, de asemenea, o oportunitate pentru lumea întreagă de a reflecta asupra unei organizaţii a cărei putere şi acoperire se extinde acum dincolo de propriile frontiere, conform CNN.

Influenţa partidului în cadrul organizaţiilor globale, inclusiv a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a Băncii Mondiale şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este în creştere şi multe naţiuni occidentale depind în mare măsură de China pentru creşterea lor economică.

Şi, totuşi, de ce se sărbătoreşte centenarul la 1 iulie, dacă partidul a fost fondat la 23 iulie?

Neil Thomas oferă o anecdotă colorată şi spune că atunci când partidul comunist chinez a devenit o forţă politică suficient de importantă pentru a sărbători fondarea sa, la sfârşitul anilor 1930, Mao a uitat data exactă a primului congres şi a ales la întâmplare 1 iulie.

Scena politică din China

Structura partidului comunist chinez şi a guvernului de la Beijing se intersectează în anumite circumstanţe politice. Partidul domină braţul legislativ al guvernului, deţinând două treimi din Congresul Naţional al Poporului, camera legislativă a guvernului.

PCC supraveghează organele centrale, provinciale şi locale ale guvernului. Partidele mai mici admise în Congresul Naţional al Poporului (NPC) sunt cele care acceptă PCC ca principal actor pe scena politică de la Beijing.

O dată la cinci ani se întruneşte Congresul Partidului Naţional al PCC, unde participă aproximativ 2.000 de delegaţi care aleg membrii ce vor face parte din Comitetul Central, care numără aproximativ 200 de persoane. Comitetul Central se întruneşte o dată pe an în biroul politic, care poate include până la 25 de persoane. Acesta este principalul organul de conducere al PCC. Secretarul general al PCC este şi Preşedintele Republicii Populare chineze. Acesta este ales din rândul celor 25 de membri ai biroului politic şi controlează forţele armate, sistemul judiciar şi toate celelalte organisme guvernamentale.

PCC controlează şi transformă populaţia Chinei

Neil Thomas susţine că majoritatea chinezilor îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi fără să se îngrijoreze prea mult de ce se întâmplă în afara comunităţii lor.

"Ceea ce face PCC este să stabilească limite stricte pentru exprimarea politică şi să aplice pedepse dure pentru cei care nu se conformează regulilor, adoptând astfel o linie dură în ceea ce priveşte supravegherea şi persecuţia disidenţilor politici şi a minorităţilor etnice în locuri precum Xinjiang.

În acelaşi timp, PCC investeşte resurse enorme în propagandă şi sisteme de cenzură pentru a se asigura că mesajul său rămâne dominant. În acelaşi timp, partidul ştie că furnizarea de servicii publice este cheia pentru rezilienţa sa politică pe termen lung şi, astfel, monitorizează activ sentimentul publicului în raport cu oficialii locali, salutând feedback-ul cetăţenilor cu privire la performanţa (bună sau rea) a celor care le conduc comunitatea", explică politologul Neil Thomas.

În privinţa popularităţii pe care o are PCC în rândul populaţiei chineze, Neil Thomas susţine că majoritatea chinezilor nu trăiesc cu frică sau dezgust faţă de PCC, datorită apelurilor naţionaliste, poveştii de succes privind dezvoltarea economică şi capacităţii de gestionare a pandemiei.

"Toate aceste victorii i-au conferit PCC-ului un grad surprinzător de legitimitate populară, Într-adevăr, o mulţime de oameni doresc să se alăture partidului - care se mândreşte cu aproape 92 milioane de membri, deoarece calitatea de membru al PCC reprezintă un bilet sigur pentru dezvoltarea socio-profesională personală. Xi Jinping a înţeles acest lucru şi eliminat barierele privind înscrierea în PCC", a mai punctat Neil Thomas.

Legat de importanţa evenimentului de aniversare a centenarului, Neil Thomas susţine că Xi Jinping, în calitate de secretar general al PCC, adoptă, în preajma acestui eveniment, un "discurs care se concentrează asupra istoriei partidului, trasând în acelaşi timp direcţiile pentru viitorul său politic.

"Au existat deja o mulţime de premii acordate cetăţenilor şi oficialităţilor comuniste catalogate drept modele sociale atât de Xi însuşi, cât şi la nivel local. În plus, s-a răspândit în societate un volum mare de cărţi noi, manuale, filme, spectacole şi programe de studiu pentru membrii partidului şi pentru şcoli, toate dedicate modelării şi consolidării înţelegerii oamenilor despre istoria PCC. Chiar şi rapperii din China sunt implicaţi", susţine Neil Thomas, care mai precizează că obiectivele principale ale acestor eforturi de propagandă constau în a modela imaginea lui Xi, portretizându-l drept o figură titanică în evoluţia partidului, alături de Mao Zedong.

Partidul Comunist Chinez caută să rămână relevant în ochii tinerilor

Inflenţa internaţională a preşedintelui Xi Jinping creşte, pe măsură ce indicatorii economici ai Chinei post-COVID sunt tot mai mari. Conform unei analize Reuters, o mare parte dintre tinerii membri ai PCC afişează o mândrie naţionalistă, în conformitate cu oportunităţile pe care le oferă activitatea dinamică de membru.

Lectrice, în vârstă de 28 de ani, a crescut mâncând KFC, a urmărit drama de televiziune americană Gossip Girl încă din liceu, iubeşte să poarte încălţăminte Nike susţine mişcarea #MeToo. Ea este, de asemenea, membru al Partidului Comunist Chinez (PCC).

"Oamenii presupun că lozincile partidului sună goale pentru că sună prea glorioase. Dar dacă lăsaţi deoparte spiritul rebel pe care îl au de obicei tinerii, aceste lozinci sunt de fapt un bun ghid pentru auto cultivare", le-a declarat Lectrice jurnaliştilor de la Reuters.

"M-am alăturat partidului pentru că vreau să am o platformă prin care să susţin cauzele sociale împreună cu colegii mei", a spus Lectrice, care în prezent este doctorand în filosofie.

Autorităţile din China au cenzurat sau reţinut în ultimii ani femeile care pledau pentru cauze feministe, reflectând intoleranţa generală a Beijingului pentru activismul social. Dar Lectrice spune că acei activişti erau "prea extremi" şi aveau agende anti-PCC, care depăşeau drepturile femeilor.

Membrii partidului au crescut cu 2,43 milioane doar în 2020, iar aproximativ 80% dintre noii adepţi au vârste sub 35 de ani, potrivit cifrelor publicate săptămâna asta de departamentul de organizare al PCC, care se ocupă de activitatea membrilor. În primele şase luni ale lui 2021, peste 2,3 milioane de adepţi s-au înscris în PCC. Aderarea la partid este un proces selectiv care durează în mod normal doi-trei ani.

Propaganda pozitivă, aspirator de comunişti

Ascensiunea lui Xi Jinping a pus capăt unui deceniu de discuţii politice relativ deschise, moment în care partidul era mai puţin central în viaţa socială din China.

Ulterior instalării regimului condus de Xi Jinping, disidenţa publică s-a redus dramatic, China intensificând educaţia şi propaganda pro-partid, ceea ce a alimentat naţionalismul în creştere, în special în rândul tinerilor, care au cunoscut doar o China înfloritoare şi încrezătoare.

"Sunt expuşi doar propagandei pozitive cu privire la cât de mare şi prosperă este ţara", a spus Zhang Ming, fost profesor de ştiinţe politice la Universitatea Renmin din Beijing, ale cărui postări de pe reţelele sociale au fost adesea şterse de organismele de cenzură pentru că nu se înscriau în linia partidului.

De altfel, profesorul Zhang Ming a declarat pentru Reuters că renaşterea partidului sub Xi Jinping s-a adăugat la percepţia că calitatea de membru al PCC este importantă pentru carieră şi progres personal.

Această ipoteză este confirmată de numărul mare de tineri care au declarat, în spaţii private, că s-au alăturat PCC astfel încât să le fie mai uşor să obţină locuri de muncă, în special în oraşe precum Beijing, unde o funcţie în serviciul public asigură securitatea locului de muncă şi facilitează obţinerea statutului de reşedinţă hukou, mult râvnit de chinezii.

"Mulţi dintre colegii mei se alătură partidului, deoarece acest lucru le poate oferi un avantaj atunci când aplică pentru locuri de muncă", a spus Roy, un doctorand chinez în vârstă de 29 de ani, care s-a alăturat PCC în urmă cu 10 ani pentru a ajuta persoanele defavorizate.

La rândul său, Vivian, în vârstă de 30 de ani, atunci când se pregătea să se alăture PCC, în perioada liceului, a fost oprită de tatălui ei, care i-a spus că se aşteaptă ca singurul său copil să fie dispus să-şi dea viaţa dacă partidul o va cere.

"Apoi m-am gândit la faptul că am mai multe oportunităţi în viaţă decât a avut bunica mea, care era analfabetă şi vindea clătite pe stradă. Am înţeles că trebuie să mă implic dacă vreau ca copiii mei să aibă o viaţă mai bună decât cea pe care o am eu", a spus Vivian în timpul unei interviu la un Starbucks din Beijing. Acesta s-a alăturat PCC după absolvirea liceului şi în prezent predă marxism la o universitate din sudul Chinei.