China domină producţia globală de minerale critice

Cererea de minerale critice precum cuprul, cobaltul, litiul şi nichelul a fost în creştere, în ultimii ani, aceste materii prime fiind folosite într-o serie de noi tehnologii, de la maşini electrice la turbine eoliene, care devin din ce în ce mai importante pe măsură ce lumea se îndreaptă către o tranziţie verde.

Experţii estimează că această tendinţă se va accelera, producţia globală de cobalt, grafit şi litiu urmând să crească de aproape şase ori până în 2050, conform Băncii Mondiale, notează Statista.

Potrivit datelor publicate recent de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), China reprezintă aproximativ două treimi din capacitatea mondială de procesare/rafinare a mineralelor critice. Chiar dacă extracţia acestor materii are loc pe tot globul, China realizează în prezent mai mult de jumătate din procesul global de rafinare a aluminiului, litiului şi cobaltului, aproximativ 90% din cea a pământurilor rare şi manganului şi 100% din cea a grafitului natural. În plus, mai mult de o treime din activităţile mondiale de prelucrare a cuprului şi nichelului se realizează în China, conform sursei citate.

În vreme ce China se situează în fruntea producţiei de minerale critice, naţiunea îşi pierde dominaţia per ansamblu. De exemplu, Statele Unite şi Australia şi-au crescut producţia de pământuri rare începând cu 2010 şi, cel mai recent, Myanmar şi Thailanda au început să extragă mult mai mult decât anterior.

Potrivit moderndiplomacy.eu, China de astăzi este esenţială pentru reţelele de producţie din aceste sectoare industriale, iar preponderenţa sa copleşitoare este o sursă de nelinişte considerabilă, de îngrijorare că dominaţia sa ar putea fi transformată în armă.

• Preţul cuprului, la cel mai redus nivel al ultimelor patru luni

Preţul cuprului a scăzut ieri, ajungând la cel mai redus nivel al ultimelor patru luni, ca urmare a slăbirii perspectivelor cererii de profil din China şi SUA, cele mai mari economii ale lumii, informează Reuters.

Semnele de stagnare a activităţii industriale în China, principalul consumator de profil, au pus presiune pe preţul cuprului în ultimele luni, la Bursa Metalelor din Londra (LME). Cotaţia cuprului a scăzut cu 20% de la momentul la care a atins recordul maxim, de peste 11.100 dolari tona, în luna mai.

Preţul de referinţă al cuprului a coborât cu 1,9% ieri, la Londra, în jurul orei locale 11.00, la 8.887 dolari/tonă, de la 8.880 dolari tona anterior. Nivelul de ieri este cel mai redus din 28 martie până în prezent.

"Aceste pieţe sunt legate, toate. Pieţele metalelor şi ale energiei sunt sensibile la aspectele macro", spune, citat de Reuters, Tom Price, analist la Liberum, adăugând: "Investitorii în acţiuni îşi leagă în mod eficient o parte din portofoliul lor de pieţele de mărfuri - fie direct, fie prin indici".

Conform Reuters, aşteptările tot mai mari pentru reducerea ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală din SUA, în vederea impulsionării dolarului, ar trebui să contribuie, în cele din urmă, la susţinerea cererii de metale al căror preţ este exprimat în dolari.

Pe termen scurt, însă, piaţa cuprului este îngrijorată de creşterea stocurilor de la LME, care s-au majorat cu peste 140% de la mijlocul lunii mai până în prezent, ajungând la cel mai ridicat nivel al ultimilor trei ani: 251.350 de tone.

Majoritatea cuprului livrat către depozitele LME din Asia este de provenienţă chineză, conform unor surse din industrie, precizează Reuters.

Tot pe piaţa metalelor, cotaţia plumbului a coborât cu circa 1% ieri, la 2.003 de dolari pe tonă - cel mai mic nivel din ultimele patru luni. Cererea slabă şi stocurile mari de la LME sunt cauza declinului cotaţiilor metalului de bază.

Preţul aluminiului a scăzut cu 0,9%, la 2.243 dolari pe tonă, al zincului - cu 0,9% la 2.628 dolari tona, cel al cositorului - cu 1,4%, la 29.775 dolari tona, iar cotaţia nichelului - cu 0,4%, la 16.215 dolari/tonă.