China scrie regulile şi stabileşte standardele noilor tehnologii la nivel global

Mulţi ani s-a spus că "SUA inovează, China copiază şi UE reglementează". Se pare că termenul de valabilitate al acestui slogan tocmai a expirat, cel puţin după cum scrie The Economist.

Sub titlul "China is writing the world's technology rules", revista britanică arată că "bătălia pentru standarde se dă acum între China şi Vest", iar miza este "viitorul unor tehnologii care variază de la comunicaţiile fără fir la calculul cuantic şi inteligenţa artificială".

În condiţiile în care China şi-a impus tot mai agresiv propriile standarde în ultimii ani, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU) a aprobat recent trei noi standarde pentru tehnologia 6G, care privesc integrarea inteligenţei artificiale în reţelele mobile.

După cum arată The Economist, standardele au fost elaborate de Academia Chineză de Ştiinţe şi China Telecom, iar noua tendinţă arată că "în ciuda eforturilor guvernului american de a ţine echipamentele chinezeşti departe de reţelele mobile din cât mai multe ţări, tehnologia fără fir a continuat să devină din ce în ce mai chineză".

După ce companiile americane, germane şi japoneze au încasat timp de decenii sume foarte mari din licenţierea propriilor tehnologii şi patente, acum a venit rândul companiei Huawei.

Din 2021, cel mai mare producător chinez de echipamente de telecomunicaţii câştigă mai mult din licenţierea propriilor tehnologii decât plăteşte pentru cumpărarea licenţelor.

Dar China nu a ajuns să "dicteze" standardele doar în reţelele de comunicaţii mobile, aşa cum arată progresul accelerat al companiilor Xiaomi, producător de smartphone-uri, şi BOE Technology, cel mai mare producător de ecrane LED din lume.

De asemenea, China a jucat un rol principal în elaborarea primelor standarde globale pentru tehnologia cuantică, după cum mai arată The Economist.

Publicaţia britanică scoate în evidenţă şi diferenţa semnificativă dintre Occident şi China în ceea ce priveşte abordarea standardelor industriale.

În timp ce în Occident guvernele au acceptat deciziile companiilor private şi asociaţiilor industriale, stabilirea noilor standarde în China este coordonată la nivel guvernamental, prin intermediul Administraţiei chineze pentru standarde (SAC), care organizează majoritatea interacţiunilor cu organismele mondiale de standardizare.

"La o vizită în China, cineva a fost uimit să descopere că există zeci de mii de persoane care se ocupă de elaborarea standardelor în întreaga ţară şi că membrii de rang înalt ai birocraţiei chineze cunosc foarte bine normele tehnice complicate", scrie The Economist.

Cum adică? China este aşa de înapoiată, încât birocraţii sunt competenţi? Pe de altă parte, guvernul de la Beijing susţine numirea funcţionarilor săi în organizaţiile internaţionale de standardizare, iar în prezent multe reuniuni privind standardele globale se desfăşoară în China.

Importanţa acordată standardelor internaţionale arată că "pentru guvernul chinez, miza este mai mare decât profiturile companiilor", în condiţiile în care "standardele pot codifica valori sociale adânc în interiorul unei tehnologii".

Modul în care autorităţile chineze abordează standardele tehnice începe să fie adoptat în America şi Europa. "Intervenţia este tot mai mare în procesul de stabilire a standardelor", a declarat Tim Ruhlig, de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, pentru The Economist.

Un exemplu este "CHIPS and Science Act" (Creating Helpful Incentives to Produce Semiconductors and Science) din SUA, o lege adoptată în 2022, care prevede că Institutul Naţional de Standarde şi Tehnologie trebuie să elaboreze standarde pentru inteligenţa artificială şi securitatea cibernetică.

Europa încearcă să crească rolul Institutului European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI) pentru a contracara influenţa tot mai mare a Chinei.

Şansele de succes ale unei astfel de iniţiative, cel puţin în Europa, sunt foarte apropiate de zero, în condiţiile unei birocraţii care sufocă orice iniţiativă privată. Oare cine ar accepta standarde tehnologice din parte unor politruci incompetenţi?

"Suntem forţaţi să subminăm un sistem care a fost foarte eficient şi de care am profitat mult timp", a mai precizat Tim Ruhlig, iar The Economist ajunge la concluzia că "în mai multe feluri, China obligă Occidentul să joace după regulile sale".

Dar dacă China va obliga Occidentul să joace doar după regulile sale, chiar şi numai pentru a compensa "secolul umilinţei"?

Conform raportului Critical Technology Tracker, publicat în vară de Australian Strategic Policy Institute (ASPI), China a devenit lider mondial în 90% dintre ariile de cercetare de importanţă critică.

Au fost urmărite 64 de categorii tehnologice, iar China ocupă primul loc, după numărul lucrărilor ştiinţifice publicate, în 57 de categorii.

Inversarea locurilor din clasament între China şi SUA este dramatică. Astfel, în domeniul detectării şi urmăririi rachetelor hipersonice, China are o cotă de 73%, în timp ce SUA de 13%, iar Marea Britanie de 3%. În privinţa motoarelor avansate de aviaţie, China conduce cu 63%, iar SUA are doar 7%.

Raportul de la ASPI arată că Academia Chineză de Ştiinţe este cea mai performantă instituţie în domeniul tehnologiilor critice la nivel global, ocupând primul loc în 31 dintre cele 64 de tehnologii urmărite.

În cazul unui număr semnificativ de tehnologii, cum este cel al bateriilor pentru automobilele electrice, cercetătorii chinezi au reuşi să transforme cu rapiditate cercetarea fundamentală în aplicaţii practice, care au fost trecute în procesul de producţie.

La fel s-a "întâmplat" şi la nivelul majorităţii sectoarelor fundamentale pentru tranziţia verde, în condiţiile în care China nu renunţă nici la tehnologiile bazate pe arderea hidrocarburilor.

În faţa acestor evoluţii, Europa poate spera doar să-şi găsească un colţ liniştit din care să observe cu uimire cum se face noua istorie.