Chisăliţă, AEI: "Care au fost măsurile ţărilor europene de contracarare a crizei energetice şi care au fost efectele acestora"

În urmă cu 1 lună Asociaţia Energia Inteligentă, printr-o scrisoare deschisă solicta Guvernului României, adoptarea unui Plan de Măsuri pentru pregătirea perioadei post plafonare, care a determinat apariţia unui plan privind modificarea legislaţiei existente privind plafonarea preţurilor la gaz şi energie, se arată într-un comunicat al preşedintelui AEI, Dumitru Chisăliţă, remis redacţiei. Pentru a veni în sprijinul autorităţilor am realizat o Analiză privind "Care au fost măsurile ţărilor europene de contracarare a crizei energetice şi care au fost efectele acestora". România a fost în opoziţie cu majoritatea ţărilor europene, fiind preocupată de îndestularea bugetului de stat şi abia ulterior de protejarea consumatorilor, transmite sursa citată.

Alături de măsurile de acces la alte surse de energiei decât cele din Rusia, UE a acordat o derogare de la principiile pieţei libere până la data de 31 decembrie 2023, şi fiecare ţară şi-a realizat propriile măsuri privind ajutorarea consumatorilor să facă faţă creşterii de preţ, informează sursa. Nu poţi intervenii în piaţa de energie europeană şi să schimbi doar unde vrei ce vrei, astfel încât să rezulte ce îţi doreşti să arăţi şi să ai pretenţia că lucrurile vor şi funcţiona, precizează Dumitru Chisăliţă.

Unele ţări au înţeles acest lucru şi au activat mecanisme care să ajute consumatorii, dar să nu creeze disfuncţionalităţi ale pieţei, altele nu au înţeles. În figura următoare se pot vedea măsurile care au fost luate de diferite ţări şi care a fost ponderea lor rândul măsurilor luate, arată datele comunicatului.

• Defalcarea măsurilor care au vizat accesibilitatea din punct de vedere financiar al consumatorilor la energie ieftină

În 2022, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere voluntară cu 15 % a cererii de gaze (sau 45 mld mc) până în primăvara anului 2023, care a fost depăşit prin scăderea cererii cu 18 % (sau 53 mld mc), toate sectoarele reducându-şi cererea de gaze. Pe baza acestei experienţe, obiectivul voluntar a fost extins până în martie 2024 şi se estimează economisirea a aproximativ 60 mld mc de gaz, transmite sursa menţionată. În octombrie 2022, Consiliul a introdus măsuri excepţionale, limitate în timp, cu scopul de a reduce cererea de energie electrică şi de a redistribui clienţilor finali veniturile extraordinar de ridicate din sectorul energetic. Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10 % şi cu cel puţin 5 % în timpul orelor de vârf, conform datelor din comunicat. Deşi reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată, reducerea consumului global de energie electrică cu 10 % a reprezentat o provocare pentru statele membre, potrivit AEI.

De la începutul conflictului din Ucraina, a fost pus în aplicare un răspuns politic puternic pentru a contracara efectele crizei energetice. Măsurile de politică adoptate pot fi împărţite în două categorii principale: (i) măsuri structurale care abordează consumul, furnizarea şi stocarea gazelor naturale şi (ii) măsurile de reducere fiscală destinate în principal să sprijine firmele şi gospodăriile afectate de creşterea preţurilor la gaze şi energie, transmite sursa.

Principalele măsuri anticriză în anul 2021 - 2023, au fost cele care au ajutat consumatorii prin vouchere şi reducerea taxelor şi tarifelor, care au însumat 65% din totalul măsurilor aplicate, informează Dumitru Chisăliţă. Această situaţie a făcut ca să existe o protecţie importantă a consumatorilor de gaze şi energie electrică, atât pe timpul crizei, dar consumatorii să beneficieze de preţuri corecte imediat ce piaţa a devenit din nou funcţională, adaugă acesta.

România a abordat din perspectiva de securitate a aprovizionării, creşterea obligaţiei privind cantitatea de gaze stocată de către furnizori şi din perspectiva măsurilor care au vizat accesibilitatea din punct de vedere financiar al consumatorilor la energie ieftină limitarea preţului la vânzarea cu ridicată şi reglementarea preţului la vânzarea cu amănuntul, conform sursei.

Vedem că România a fost în opoziţie cu majoritatea ţărilor europene, acestea fiind preocupate de ajutorarea consumatorilor, şi nu de îndestularea bugetului de stat şi abia ulterior de protejarea consumatorilor, se mai arată în comunicat.