Chisăliţă, AEI: "Românii vor fi puternic loviţi de legislaţia Europeană ati-Centrale cu Gaze"

Politica de încăzlire viitoare a imobilelor din România are la bază Programul Anghel Saligni - dezvoltarea reţelelor de distribuţie gaze şi Programul de Exploatare a Gazelor din Marea Neagră, se arată într-un comunicat al AEI, remis redacţiei. Aceste programe urmează să atingă maximul lor în preajma anilor 2030 - 2035, adică atunci când România a ales să voteze în Parlamentul European, interzicerea utilizării gazelor, conform sursei.

Dacă ţările Europene au o justificare în a alege interzicerea utilizării gazelor, accesul acestora la gaze fiind tot mai limitat pe măsură ce timpul va trece şi resursele de gaze vor fi tot mai puţine, România urmează să investească câteva miliarde de euro să exploateze gazele din Marea Neagră, încă câteva sute de milioane să dezvolte reţele de transport şi distribuţie gaze, şi încă câteva mii de euro de fiecare familie pentru a-şi face instalaţiile interioare şi a-şi cumpăra centralele de gaz, care "urmează să fie extrase din casele oamenilor" chiar mai înainte să se amortizeze în casele românilor, se mai arată în comunicat.

Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, Preşedinte AEI, "Ce să înţelegem, din faptul că în timp ce autorităţile alocă zeci de milioane de euro pentru a se construi conducte de gaze, susţin interzicerea gazelor. O decizie care îi va ţine pe români prizonieri sărăciei energetice".

Conform datelor EUROSTAT în anul 2021 România era ţara cea mai puţin dependentă de importurile de gaze, 80% din gaze fiind din producţia internă. În anul 2040, Romînia va fi una din puţinele ţări europene care nu va fi dependentă 100% de importurile de gaze naturale, fiind dependentă de importuri de gaze într-o proporţie cca 30%, se mai arată în comunicat.

România trebuia să fie categoric împotriva prevederilor acestei Directive, privind interzicerea gazelor şi trebuia să solicite o derogare, având în vedere specificul ţării noastre, cel puţin până în anul 2050 şi revenirea la conceptul net-zero CO2, transmite Dumitru Chisăliţă, Preşedinte AEI.

Conform sursei, Asociaţia Energia Inteligentă solicită autorităţilor să se folosească de toate mijloacele pentru a obţine o derogare în ceea ce priveşte amânarea interzicerii cetralelor termice în România cel puţin până în anul 2050, dar şi demararea unui Program care să răspundă celei mai mari provocări ale viitorului - Cum ne încălzim în anul 2050?

AEI a propus încă din anul 2021 un Program de Încălzire a Imobilelor care trebuia să includă - Local Energy Using (LES) - folosirea cu preponderenţă a resurselor energetice locale şi Unique Energy Grid (UEG) - dezvoltarea în interiorul localităţilor mari a mai multor sisteme de cvartal pentru producerea şi distribuirea căldurii şi frigului cu distribuţie pe orizontală către consumatori.

O astfel de decizie ar presupune mult curaj şi va fi dureroasă pentru mulţi consumatori din marile oraşe, necesitând folosirea sistemelor actuale fără alte investii în acestea, până la momentul finalizării implementării construcţiei conceptului de UEG, care se va întinde pe o perioadă estimată la 15 - 25 de ani, transmite sursa menţionată.

Identificarea surselor de energie locale (LES) care pot fi folosite pentru fiecare zonă din ţară, permite să folosim la maxim avantajele acestor surse, să reducem costurile cu transportul energiei, să descongestionăm anumite zone, să ne folosim de tehnologia şi formele de energie noi în zone în care nu avem alternative fezabile, să atingem ţintele naţionale pe care le am asumat, informează Dumitru Chisăliţă, Preşedinte AEI.

Astfel, potrivit datelor din comunicat, fiecare localitate ar trebui să-şi stabilească LES care să fie susţinute prin Politicile Publice Naţionale, dar o macro analiză la nivelul României ne permite să apreciem că:

• în zona centrală, dar şi în zonele în care există resurse de gaze naturale, acestea ar trebui să continue să utilizeze gaze naturale în sistem individual, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare şi măsuri de captare a CO2 şi stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050;

• în zona de vest şi nord vest a României, acolo unde există resurse geotermale este importantă sprijinirea prin Politici Publice Naţionale şi Locale exploatării şi dezvoltării ale resurselor geotermale;

• în zona de deal şi munte, Politicile Publice Naţionale şi Locale trebuie să sprijine exploatarea şi dezvoltarea tehnologiei pentru folosirea biomasei, biogazului, deşeurilor;

• în zona de est a României, dezvoltarea resurselor de încălzire trebuie să ia în considerare sprijin în folosirea pompelor de căldură si deşeurilor, lucrări cu costuri mari de investiţie, dar care prezintă costuri reduse de operare, fiind astfel un mijloc de a rezolva şi problemele sociale cu care această zonă se confruntă

• în zona de sud est şi sud a României, dezvoltarea reţelelor noi de distribuţie pe hidrogen, sau amestec hidrogen - gaze naturale, hidrogen care se poate produce din excedentul de energie regenerabilă produsă în imediata apropiere a acestor zone (Dobrogea), de unde pot să fie transportate prin conducte şi folosit în amestec cu gazele naturale, după adaptarea reţelelor existente, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare şi măsuri de captare a CO2 şi stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050;

• în zonele aglomerate (ex Bucureşti - Ploieşti) - module mici nucleare - SMR care au posibilitatea de a produce energie termică şi energie electrică.

Aceste Concepte, ne pot crea o perspectivă optimistă pentru oameni şi posibil de atins, în anul 2050, fără şocuri de tipul "interzicerea cetralelor pe gaze", care nu pot să fie înlocuite pe termen scurt şi care ar crea importante probleme sociale prin costurile care ar trebui să le achite românii pentru investiţiile prezente din domeniul gazelor care nu au timp să se amortizeze şi care vor trebui să fie urmate de noi investiţii, precizează Dumitru Chisăliţă, Preşedinte AEI.