Principalele două probleme pentru economia zonei euro sunt reprezentate, cel puţin pe termen scurt, de impulsul scăzut de creditare şi de încetinirea economiei chineze, este de părere Christopher Dembik, director analiză macro în cadrul Saxo Bank.
Potrivit analistului, impulsul de creditare în economiile din zona euro, un indicator-cheie pentru activitatea economică, se află, în prezent, la 0,4% din PIB, un nivel redus în comparaţie cu media acestui indicator pe ultimii patru ani, care se situează la 0,8% din PIB.
Dembik notează: "O analiză pe fiecare ţară în parte arată că riscul de decuplare a nucleului de periferia zonei euro, în termeni de creştere economică, reapare. În Franţa şi Germania, impulsul de creditare este pozitiv, la 1,7%, respectiv 0,6% din PIB. În contrast, impulsul de creditare decelerează puternic la periferie - în trimestrul al patrulea din 2018 se afla aproape de zero, în Italia, în timp ce în Spania era negativ, la minus 2,1% din PIB, un nivel nemaiatins de la finalul anului 2013".
Conform oficialului Saxo, acest lucru indică începutul unui ciclu de creditare mai restrictiv, în mod special pentru zona de periferie a euro.
"Acest lucru va avea un impact negativ asupra cererii, din moment ce aceasta este corelată puternic cu fluxul de noi credite în economie şi, implicit, asupra creşterii (n.r. economice)", subliniază Christopher Dembik.
Totodată, analistul susţine că economia zonei euro, dar şi economia Statelor Unite, este puternic afectată de încetinirea activităţii economice din China, putându-se observa scăderi mari în activitatea industrială din Europa, dar mai ales cea din Germania, care reprezintă o treime din activitatea industrială europeană.
Acesta adaugă: "Datele privind comerţul, ce reprezintă 46% din PIB-ul Germaniei, relevă scăderea exporturilor în general, dar în special către China, în timp ce comenzile industriale sunt în contracţie şi se apropie de cel mai scăzut nivel din 2012 încoace. Totuşi, China a deschis, din nou, robinetul de creditare, începând cu primăvara anului 2018. Ne aşteptăm, astfel, la o stabilizare a creşterii economice a Chinei până în trimestrul al treilea din acest an şi la un impact pozitiv asupra Europei până în trimestrul al patrulea, respectiv trimestrul întâi din 2020".
Până atunci, măsurile de stimulare a economiei zonei euro trebuie luate la nivel local, mai spune Christopher Dembik.
În luna martie, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat o nouă rundă de operaţiuni ţintite de refinanţare pe termen mai lung (TLTROII) şi o nouă amânare a unei prime creşteri a dobânzii de referinţă cel puţin până în 2020 (ultima a fost în 2011).
Însă, în contextul în care măsurile BCE nu vor fi suficiente pentru a stimula economia europeană, iar datele negative privind activitatea economică vor continua să reprezinte norma, pe termen scurt Dembik consideră că ar putea să apară un consens cu privire la o politică fiscală expansionistă în ţările din zona euro, în special în Germania, în a doua jumătate a anului curent.
Analistul de la Saxo Bank conchide că deşi efectul de propagare al politicilor fiscale relaxate este, în general, redus, cuplat cu politica monetară flexibilă a BCE şi cu impulsul de creditare al Chinei, este posibil să reprezinte răspunsul corect pentru obstacolele cu care se confruntă economia europeană.