"Ciocnirea civilizaţiilor" - spiritul Forumului de la Davos - 22.01.2020

• Ionel Blănculescu: "În următorii ani, probabil vom asista la cea mai perfidă şi ipocrită piesă de teatru global, cu capitalismul actor principal"

Cei mai bogaţi şi mai puternici oameni, alături de lideri mondiali, directori executivi, academicieni, jurnalişti şi alte personalităţi s-au reunit, ieri, în oraşul elveţian Davos în cadrul Forumului Economic Mondial (WEF) care a ajuns la jumătate de secol. Evenimentul, ale cărei baze au fost puse de Klaus Schwab, şi-a câştigat reputaţia şi a devenit apreciat la nivel mondial, întrucât în timp a reuşit să adune elita globală să dezbată subiectele de interes - de la deglobalizare şi până la a patra revoluţie industrială.

Prima reuniune a Forumului a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum). Iniţial, profesorul Klaus Schwab a orientat întâlnirile pe modalităţile în care companiile europene ar fi putut să se adapteze practicilor de management americane. Domnia sa a dezvoltat şi a promovat, de asemenea, abordarea managementului "părţilor implicate" (stakeholder), care reprezintă baza succesului corporaţiilor care au în vedere atât interesele acţionarilor, ale clienţilor şi beneficiarilor, cât şi ale angajaţilor şi comunităţilor în cadrul cărora operează, inclusiv ale guvernelor.

Viziunea profesorului Klaus Schwab pentru ce avea să devină Forumul Economic Mondial s-a dezvoltat odată cu marcarea unor momente-cheie. Evenimentele din 1973 - colapsul sistemului monetar de la Bretton Woods şi Războiul Arabo-Israelian - au determinat expansiunea temelor abordate de la management la probleme economice şi sociale. Liderii politici au fost invitaţi pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974. În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizaţie internaţională.

Astăzi, întâlnirea anuală pe bază de invitaţie de la sfârşitul lunii ianuarie, reprezintă evenimentul de referinţă al fundaţiei elveţiene Forumul Economic Mondial (WEF).

Perspectivele pentru comerţ şi creştere economică globală, companiile tehnologice aflate în viziunea autorităţilor de reglementare, viitorul multilateralismului şi ordinea geopolitică, se confruntă toate cu provocări în creştere şi reprezintă subiectele principale ale dezbaterilor de la Davos. Tema principală a reuniunii este "Părţile implicate pentru o lume coezivă şi durabilă" ("Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World").

Evenimentul se concentrează pe manifestul Forumului Economic Mondial - Davos Manifesto 2020 - publicat la 2 decembrie 2019, care se bazează pe Manifestul Davos din 1973 şi evidenţiază viziunea asupra unui capitalism care ia în considerare o taxare echitabilă, toleranţă zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului.

La Forumul Economic Mondial de la Davos sunt prezenţi reprezentanţi din 117 ţări şi 121 de naţionalităţi. Site-ul economic Quartz vorbeşte despre un număr de 2.820 de participanţi.

• Bancherii, finanţatorii şi investitorii de la Davos

La forumul de la Davos şi-au anunţat prezenţa reprezentanţi ai Bank of America, BlackRock, Citibank, Goldman Sachs, HSBC, Sberbank, creditor rus, precum şi ai altor 17 companii bancare şi de investiţii, printer care Barclays, Bridgewater Associates, JPMorgan Chase, Lazard, Paypal, Brazilia Banco Bradesco şi VTB Bank.

• Guvernele de la Davos

Reprezentanţii guvernelor din 91 de ţări sunt programaţi să participe la Forum. Pe lângă Berna şi Bruxelles - unde demnitarii locali şi internaţionali sporesc totalul participanţilor la Forum- Riyadh va participa cu 15 reprezentaţi, Washington cu 12, şi Londra şi Beijing cu 8 fiecare.

• Totalul femeilor de la Davos - în creştere, de la an la an

Ca şi în anii trecuţi, participanţii sunt în mare parte bărbaţi, dar 2020 marchează al şaselea an consecutiv în care diversitatea de gen s-a îmbunătăţit. Femeile reprezintă 24% din participanţii din acest an, adică 682 de femei din totalul de 2.820.

• Participanţii care apar la Davos an de an

Site-ul economic Quartz a identificat 308 persoane care au fost programate să participe în ultimii opt ani. Printre personalităţile importante se numără Thomas Friedman, editorialistul New York Times, Jamie Dimon, CEO al JPMorgan Chase, şi preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Eric Cantor apare şi el pe listă, mai întâi ca lider majoritar în Camera Reprezentanţilor SUA şi apoi, în urma înfrângerii electorale, în noul său rol de vicepreşedinte la Moelis & Company.

Au fost programate doar 34 de femei să participe la fiecare din ultimele opt reuniuni anuale ale Forumului economic. Printre care Christine Lagarde, fostul şef al FMI, care este acum preşedinte al Băncii Centrale Europene; Anne Finucane, vicepreşedinta Bank of America, şi Ruth Porat, fostul director al Morgan Stanley şi actual CFO al Alphabet. (VLAD DOBREA)

Polarizarea populaţiei, care s-a împărţit în două - "bogaţii şi restul lumii" -, a reprezentat subiectul cheie al dezbarterilor de ieri, din cadrul Forumului de la Davos, Elveţia, ajuns la cea de-a 50-a ediţie, unde au fost abordate teme ca inegalităţile din lume şi problema capitalismului modern.

Consultantul economic Ionel Blănculescu ne-a precizat: "Polarizarea masivă a bogăţiei - aproximativ 2000 de bogătaşi versus circa 5 miliarde de oameni normali -, care se dezvoltă exponenţial, în special ca urmare a incredibilei dezvoltări din lumea Înaltei Tehnologii, duce la crearea unui nou tip de capitalism - Steakholder Capitalism - , ce reprezintă nivelul următor al Shareholder Capitalism, în care ne aflăm acum. Această reorientare a fost luată, ieri, în discuţii, la aniversarea a jumătate de secol a Forumului Economic Mondial de la Davos".

Potrivit domniei sale, în noua formă a capitalismului ar trebui ca bogăţiile să nu mai aparţină doar acţionarilor şi asociaţilor, ci şi angajaţilor, furnizorilor, clienţilor, în consecinţă să avem un "capitalism pentru toţi".

Ionel Blănculescu ne-a declarat: "De fapt, asistăm la «Ciocnirea Civilizaţiilor», acesta fiind şi spiritul Forumului de la Davos, în care se introduce în mod istoric noua formă de capitalism, ce se doreşte să devină formula de guvernanţă corporativă pentru următorii zeci de ani.

Cum el probabil că va eşua, în accepţiunea mea fiind o contradicţie în termeni, în ceea ce priveşte capitalismul cu faţă umană (capitalismul social) este posibil ca, în următorii ani, să asistăm la cea mai perfidă şi ipocrită piesă de teatru global, cu capitalismul actor principal".

În opinia domnului Blănculescu, în fapt, polarizarea se va adânci, dar vor apărea noi forme şi formule de ascundere a adevăratelor valori: "Dacă astăzi vedem vârful aisbergului în acest domeniu, probabil că de mâine vom vedea numai vârful vârfului acestuia".

Consultantul economic a conchis: "Capitalismul părţilor interesate este un sistem în care corporaţiile sunt orientate să servească interesele tuturor acestor părţi. Printre părţile interesate cheie sunt clienţii, furnizorii, angajaţii, acţionarii şi comunităţile locale.

În cadrul acestui sistem, scopul unei companii este de a crea valoare pe termen lung şi nu de a maximiza profiturile şi de a spori valoarea acţionarilor la costul altor grupuri de părţi interesate".

• Mircea Coşea: "Inegalităţile din lume şi problema capitalismului modern - dezbătute la Davos"

Forumul de la Davos reuneşte principalii conducători ai lumii - care discută anumite probleme fără prea mare importanţă pentru politica globală -, dar şi o echipă de gânditori ce prefigurează direcţiile în care se dezvoltă omenirea şi problemele pe care le ridică la un moment dat dezvoltarea, este de părere profesorul de economie Mircea Coşea. Domnia sa ne-a precizat că, anul acesta, dezbaterile au pornit de la o problemă mult dezbătută astăzi în literatura economică occidentală, respectiv inegalităţile care au apărut în lume şi problema capitalismului modern: "Gânditorii de acolo au pus în discuţie dacă acest loc de producţie care se numeşte capitalism mai este sau nu valabil şi dacă s-ar putea să se ajungă în altă parte. Sunt două direcţii care au fost abordate. Prima vizează marile inegalităţi la care s-a ajuns în lume, discrepanţele, care pot duce la unele mişcări foarte importante. Sunt scrieri din domeniu care arată că aceste inegalităţi pot conduce la o revoluţionare a lumii. Acestea propun un sistem de impozitare globală care să poată egaliza situaţia din lume şi, printr-un manifest apărut anul trecut, se propune democratizarea Uniunii Europene. Este o idee foarte complicat de pus în practică, imposibil chiar, din cauza marilor diferenţe de la ţară la ţară, de la continent la continent etc., dar teoretic este o posibilitate să creăm o lume mai egalitară şi mai onestă din punct de vedere al raporturilor dintre oameni.

A doua direcţie pleacă de la o idee mai veche a unui economist american, care vorbeşte despre o anumită stagnare seculară, ce porneşte de la ideea că tehnica modernă nu revoluţionează omenirea şi nu duce la o creşrtere economică mai bună. Plecând de la aceste două direcţii, la Davos se discută despre ceea ce ne aşteaptă, despre implicaţiile crizei etc".

• Aurelian Dochia: "Până acum, în urma Forumului de la Davos, am asistat la nişte bule care s-au spart destul de repede"

Economistul Aurelian Dochia consideră că nu ar trebui să avem aşteptări foarte mari de la Forumul de la Davos, opinând că, de obicei, declaraţiile de la această reuniune atrag atenţia presei o vreme, interesează o perioadă opinia publică, dar factorul prevalent este componenta politică: "La Davos este o platformă în care în primul rând bogaţii lumii sunt invitaţi să îşi arate ataşamentul pentru valorile fundamentale, să arate că sunt preocupaţi de soarta celor mai puţin defavorizaţi etc. Nu îi dau o importanţă foarte mare ca impact practic. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii zece ani cu acest forum, observăm că au fost nişte bule care s-au spart destul de repede. Tot ceea ce se întâmplă acolo este finanţat de către companiile şi oamenii foarte bogaţi, care au tot interesul să îşi facă o imagine şi Davos este o platformă pentru această activitate de PR a personalităţilor şi a firmelor internaţionale. Au intervenit de multe ori şi personalităţi politice şi de aceea Forumul de la Davos are o importanţă în cadrul întrunirilor bilaterale dintre diverşi lideri ce găsesc ocazia să stea de vorbă unii cu alţii într-un mod informal". Potrivit domnului Dochia, dacă de multe ori este dificil să organizezi o întâlnire oficială între lideri ca Vladimir Putin şi Donald Trump, Forumul de la Davos constituie o oportunitate ca astfel de personalizăţi să discute jumătate de oră pe anumite subiecte.

ORBAN EXPLICĂ DE CE ROMÂNIA A RATAT FORUMUL DE LA DAVOS:

"Am aflat târziu, acolo e cu rezervări din timp"

Ludovic Orban a explicat, ieri, că România nu are reprezentanţi la Forumul Economic de la Davos, întfrucât invitaţiile au fost trimise înainte de preluarea guvernării de către PNL. Premierul a precizat: "Am aflat târziu şi nu am putut parcurge procedurile", relatează stiripesurse.ro. "Invitaţiile au fost, practic, înainte de preluarea guvernării de către noi. Noi când am venit, am aflat pe ultima sută de Forumul de la Davos", a afirmat premierul Ludovic Orban, întrebat de ce România nu participă la Forumul Davos. Ludovic Orban a explicat că, "practic, acolo e cu rezervări din timp".

---------------

RAPORT PWC LANSAT ÎN OCAZIA FORUMULUI DE LA DAVOS:

"Pesimismul directorilor generali faţă de evoluţia economiei globale - la nivel record"

• PwC: "Directorii generali din România - mai pesimişti decât omologii lor din Europa Centrală şi de Est şi chiar decât cei de la nivel global"

Pesimismul directorilor generali faţă de evoluţia economiei globale din acest an a atins un nivel record, potrivit raportului PwC CEO Global Survey, lansat luni în cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos.

Procentul celor care prevăd o încetinire a economiei globale este cel mai ridicat din anul 2012, de când întrebarea a fost inclusă în raport. Astfel, 53% estimează o scădere a ritmului de creştere economică faţă de 29% în 2019 şi doar 5% în 2018. În acelaşi timp, 22% dintre directorii generali anticipează o accelerare a ritmului de creştere economic, în acest an, aproximativ jumătate faţă de anul trecut, când 42% îşi exprimau această opinie.

"Având în vedere incertitudinile privind tratatele comerciale, problemele geopolitice şi lipsa unui acord cu privire la modul de abordare a schimbărilor climatice persistă, nu este surprinzătoare scăderea încrederii în creşterea economică deşi amploarea schimbării de atitudine este neaşteptat de mare", a declarat Bob Moritz, preşedintele reţelei PwC.

Pe regiuni, cei mai pesimişti sunt directorii din America de Nord, 63% estimând diminuarea ritmului de creştere economică globală, urmaţi de cei din Europa de Vest (59%) şi Orientul Mijlociu (57%). La polul opus, cei mai optimişti sunt directorii generali din Europa Centrală şi de Est (ECE), unde 43% prevăd o scădere a ratei de creştere.

Ionuţ Simion, Country Managing Partner al PwC România, a subliniat: "Directorii generali din România sunt mai pesimişti decât omologii lor din Europa Centrală şi de Est şi chiar decât la nivel global. Pentru 2020, 57% cred că avansul economiei globale va încetini, faţă de 38% în 2019. Îngrijorările directorilor cu privire la o creştere a economiei mondiale mai lentă se reflectă şi în opiniile despre evoluţia companiilor pe care le conduc, fiind mai puţin încrezători în perspectivele de creştere din acest an, comparativ cu 2019".

Directorii generali sunt pesimişti faţă de perspectivele propriilor companii pentru 2020 şi la nivel global. Doar 27% spun că sunt foarte încrezători în creşterea propriei organizaţii în următoarele 12 luni, cel mai scăzut nivel începând din 2009.

În timp ce nivelul de încredere este, în general, în scădere în întreaga lume, există o mare variaţie de la o ţară la alta. China şi India prezintă cel mai ridicat nivel de încredere în rândul marilor economii de 45% şi 40%, urmate de SUA (36%), Canada (27%) şi Marea Britanie (26%). Germania (20%), Franţa (18%) şi Japonia (11%) au cei mai puţini directori generali foarte încrezători în creşterea veniturilor în 2020.

Analizând prognozele CEO din 2008 până în prezent, corelaţia dintre încrederea lor în creşterea veniturilor lor în următoarele 12 luni şi creşterea reală realizată de economia globală a fost foarte strânsă. Dacă această corelaţie se menţine în acest an, creşterea globală ar putea încetini chiar până la 2,4% în 2020.

---------------

DONALD TRUMP, CĂTRE ACTIVIŞTII DE MEDIU:

"Trebuie să-i respingem pe profeţii sfârşitului lumii"

Donald Trump a spus, în discursul susţinut, ieri, la Davos, că omenirea trebuie să respingă semnalele trase de oamenii de ştiinţă şi de activiştii de mediu despre schimbările climatice. "Trebuie să-i respingem pe profeţii sfârşitului lumii! În această perioadă nu este vreme să fim pesimişti. Este timpul să fim optimişti", a spus Trump.

Acesta a specificat, referindu-se voalat la Greta Thunberg şi la avertismentele transmise inclusiv la Davos în privinţa pericolului schimbărilor climatice, că nu va permite "socialiştilor radicali" să distrugă SUA, susţinând că americanii au "cea mai curată apă şi cel mai curat aer din lume".

"Am lansat marea întoarcere americană, azi sunt mândru că SUA sunt în mijlocul unui boom economic aşa cum lumea nu a mai văzut. America înfloreşte şi prosperă şi câştigă din nou, ca niciodată până acum", a spus Trump.

---------------

ACTIVISTA GRETA THUNBERG:

"Nu s-a făcut nimic pentru climă"

Tânăra activistă suedeză Greta Thunberg a menţionat, în faţa elitei economice şi politice întrunită la Davos, că "în practică, nu s-a făcut nimic" pentru climă, chiar şi după mai multe luni de mobilizare masivă a tinerilor din întreaga lume. Greta Thunberg a vorbit la Davos despre ultimele 18 luni de când a început "greva climatică" şi a precizat că datorită ei şi altor tineri din întreaga lume care au format "o alianţă a mişcărilor pentru mediu", oamenii sunt mai conştienţi acum despre problema schimbărilor climatice. "Schimbările climatice şi degradarea mediul înconjurător reprezintă un subiect fierbinte acum, datorită tinerilor care trag un semnal de alarmă. E un pas uriaş pentru că oamenii sunt mult mai conştienţi", a spus Thunberg. Greta susţine, însă, că nu s-a obţinut nimic concret până acum, pentru că emisiile globale continuă să crească.

---------------

KLAUS SCHWAB, FONDATORUL FORUMULUI:

"Afacerile trebuie să îmbrăţişeze pe deplin capitalismul părţilor implicate"

Afacerile trebuie să îmbrăţişeze acum pe deplin capitalismul părţilor implicate, care nu înseamnă numai maximizarea profiturilor, dar şi folosirea capacităţilor şi resurselor lor în cooperare cu guvernele şi societatea civilă pentru a aborda problemele-cheie ale deceniului, a evidenţiat fondatorul şi preşedintele executiv al Forumului, Klaus Schwab, apreciind că acestea trebuie să contribuie activ la o lume mai coezivă şi mai durabilă.

---------------

IAN BREMMER, EURASIA:

Paricipanţii la Davos aprobă politicile lui Trump

Ian Bremmer, preşedintele firmei de consultanţă Eurasia Group, a declarat că delegaţii din Davos ar putea să nu îl placă pe Trump, dar "le plac politicile sale". "Le place revizuirea regulamentară, le place cabinetul său, le place politica fiscală a acestuia", a declarat Bremmer pentru Bloomberg TV, adăugând că un sondaj informal de aproximativ 40 până la 50 de delegaţi pe care l-a condus a arătat că există "panică zero" cu privire la câştigarea lui Trump a unui al doilea mandat .