Ciolacu devine premier, Guvernul taie adaosul comercial, deficitul bugetar continuă să crească

Finalul primului semestru a fost unul agitat, dacă ţinem cont că la începutul lunii iunie profesorii se aflau în grevă, iar la jumătatea lunii deja aveam un nou guvern.

După negocieri zilnice cu reprezentanţii federaţiilor sindicale din Educaţie, membrii Cabinetului Ciucă au găsit pe ultima sută de metri resursele financiare necesare pentru aprobarea unei majorări în tranşe a salariilor cadrelor didactice, ceea ce a dus la suspendarea grevei, la încheierea anului şcolar şi la organizarea Evaluării Naţionale şi a examenului de bacalaureat.

Liniştiţi după reîntoarcerea profesorilor la catedră, membrii coaliţiei de guvernare au reuşit, cu oblăduirea preşedintelui Klaus Iohannis, să facă rocada guvernamentală conform protocolului încheiat în noiembrie 2021, dar Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au ales să elimine UDMR din noul Cabinet. Ciolacu a devenit prim-ministru, Nicolae Ciucă a ajuns preşedintele Senatului, iar UDMR a trecut în opoziţie alături de USR, AUR, Forţa Dreptei şi Reper. Audierile şi votul pentru noul Executiv au fost o simplă formalitate, în condiţiile în care morişca PSD-PNL din Parlament a funcţionat ca unsă, în ciuda protestelor opoziţiei şi ale perturbării şedinţei de plen, prin intermediul unui fluier şi al unui clopoţel, de indisciplinata Diana Şoşoacă.

Imediat după instalarea ca şef al Guvernului, la Palatul Victoria, Marcel Ciolacu a dispus scăderea adaosurilor comerciale pentru 14 alimente de bază, nemulţumit că preţul acestora s-a modificat frecvent în ultimele şase luni, erodând puterea de cumpărare a cetăţenilor.

Pentru că mediul de afaceri nu a reuşit să ajungă la un acord cu Executivul în acest sens, guvernul Ciolacu a decis impunerea măsurii, în ultima zi a semestrului, printr-o ordonanţă de urgenţă care va fi implementată, timp de trei luni, în perioada 30 iulie - 31 octombrie 2023.

În cursul lunii trecute am asistat la reîncălzirea vechii ciorbe a eliminării pensiilor speciale, de data aceasta în contextul în care reformarea acestor pensii reprezintă un important jalon ce trebuie îndeplinit conform PNRR. Parlamentarii şi-au abrogat pensiile speciale şi au decis să le impoziteze cu 15% pe cele care trec de salariul preşedintelui Iohannis, dar ambele legi au fost atacate la Curtea Constituţională a României.

În ceea ce priveşte cadrul legislativ menţionăm că, din cauza reglementării lente a două reforme în energie, prevăzute ca ţinte în PNRR, Comisia Europeană a decis să ne suspende plata a 53 milioane euro din cererea nr. 2 de plată în valoare de 2,6 miliarde euro.

În zona macroeconomică, conform execuţiei bugetare pe primele cinci luni ale anului 2023, publicată de Ministerul Finanţelor în cursul lunii iunie, a reieşit un deficit de 2,32% din PIB, ceea ce, dacă nu se modifică nimic în Finanţele Publice, ne-ar situa la finalul anului peste ţinta de deficit stabilită cu Comisia Europeană, de 4,4% din PIB.

Un aspect pozitiv în zona macroeconomică şi financiară a fost demararea procedurii de listare la bursă a companiei Hidroelectrica, mai precis a pachetului minoritar de acţiuni deţinut de Fondul Proprietatea. Oferta de subscriere a demarat cu investitorii de retail, în joc intrând apoi investitorii instituţionali. Valoarea pachetului de acţiuni deţinut de Fondul Proprietatea la Hidroelectrica era estimat înaintea listării la bursă la 2,2 miliarde euro.

• Profesorii suspendă acţiunile de protest

Luna iunie a debutat cu o nouă şedinţă a guvernului Ciucă, în care membrii Executivului au adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul naţional de învăţământ de stat, în condiţiile în care cadrele didactice se aflau în grevă din 23 mai 2023.

Potrivit actului normativ adoptat de Guvern la 1 iunie, majorările salariale aplicate cadrelor didactice începând cu prima zi a primei luni de vară sunt: 1000 lei lunar brut pentru personalul didactic şi personalul didactic auxiliar din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior, inclusiv pentru personalul didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor universitare, şi 400 lei lunar brut pentru personalul nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior.

După numai o săptămână, pentru a evita apariţia unor noi conflicte sociale, Cabinetul Ciucă aprobă o nouă ordonanţă de urgenţă prin care salariile de bază ale personalului din sănătate şi asistenţă socială şi din apărare, ordine publică şi securitate naţională se majorează, de la 1 iunie, la nivelul stabilit de Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru anul 2022.

Totodată, pentru a închide conflictul de muncă declanşat de federaţiile sindicale din Educaţie, Guvernul a aprobat în 8 iunie o declaraţie privind politica sectorială de salarizare a personalului din sistemul naţional de învăţământ şi stabilirea unor principii generale în vederea îmbunătăţirii statutului personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din sistemul naţional de învăţământ şi valorizarea carierei didactice. Prin declaraţia respectivă au fost practic consolidate garanţiile guvernamentale privind prioritizarea Educaţiei în viitoarea grilă de salarizare. Noua lege a salarizării cadrelor didactice va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut şi care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public. Creşterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranşă de la 1 ianuarie 2024, fiind de 40% din creşterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării. De asemenea, în contractul colectiv de muncă la nivel de sector "învăţământ preuniversitar", se va stabili ca în perioada concediului de odihnă, precum şi pentru zilele de concediu plătit, personalul din învăţământ să primească o indemnizaţie de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnică a salariului de bază şi a sporurilor/indemnizaţiilor de care beneficiază, potrivit legii, corespunzător fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediu de odihnă.

Mai mult, peste 4 zile, în 12 iunie, guvernul Ciucă a aprobat două ordonanţe de urgenţă prin care a închis momentan conflictul de muncă din Educaţie. Printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul a stabilit că, începând cu data de 1 iunie 2023, se majorează cu 1.300 lei brut salariile personalului didactic şi ale personalului didactic auxiliar, atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în învăţământul universitar, personalului didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor universitare, precum şi pentru celelalte categorii de funcţii cuprinse în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În cazul personalului nedidactic din sistemul de învăţământ preuniversitar şi superior, salariile au fost majorate cu suma de 400 lei brut pentru fiecare funcţie, de această majorare beneficiind şi personalul nedidactic încadrat la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

De asemenea, grila de salarizare aplicabilă sistemului naţional de învăţământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabileşte pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanţi/asistenţi universitari. Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din sistemul de învăţământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferenţa stabilită între salariul de bază aflat în plată şi salariul de bază stabilit prin grila de salarizare  în vigoare la 1 ianuarie 2024. Prin a doua ordonanţă de urgenţă, Guvernul a stabilit acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar precum şi primă de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învăţământul de stat suportate din fonduri externe nerambursabile.

Prima de carieră didactică, în valoare de 1500 lei, poate fi utilizată pentru cursuri de pregătire profesională, achiziţionarea de echipamente IT şi alte echipamente didactice de tehnologia informaţiei asimilate, achiziţionarea de cărţi de specialitate. 30% din această primă poate fi folosită pentru acoperirea de nevoi didactice specifice.

Prima de carieră profesională, în valoare de 500 lei, va putea fi cheltuită pentru cursuri de pregătire profesională, precum şi de alte categorii de cheltuieli necesare desfăşurate în sprijinul activităţii educaţionale, pentru a susţine activitatea didactică atât din sistemul de învăţământ universitar, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar.

Cele două prime se vor acorda anual până în 2027, valoarea lor urmând să fie modificată la finalul anului şcolar 2023-2024.

În urma adoptării acestor două acte normative, pe baza voturilor exprimate de fiecare filială judeţeană a federaţiilor din Educaţie, liderii acestora au suspendat greva, care a ţinut blocat timp de trei săptămâni întregul sistem de învăţământ preuniversitar de stat.

După suspendarea grevei au avut loc Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi examenele de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu. La Evaluarea Naţională, din cei 154.115 elevi prezenţi, 117.507 elevi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, ceea ce reprezintă o rată de 76,2% de promovabilitate a acestui examen. La Bacalaureat, din 125.352 de candidaţi prezenţi, au promovat 91.246 de candidaţi (87.226 de candidaţi din promoţia curentă, respectiv 4.020 din promoţiile anterioare), rezultând o rată cumulată de promovare de 72,8%.

• PSD şi PNL guvernează fără UDMR

Imediat după suspendarea grevei de către sindicatele din Educaţie, în 12 iunie 2023 Nicolae Ciucă a demisionat din funcţia de prim-ministru, pentru a se face rocada la guvernare între PNL şi PSD, conform protocolului încheiat în noiembrie 2021, protocol la care a luat parte şi UDMR.

Numai că, în urma demisiei guvernului Ciucă, odată cu restructurarea guvernamentală propusă de premierul desemnat Marcel Ciolacu, UDMR nu şi-a mai găsit locul, deoarece nu a vrut să accepte niciunul din ministerele propuse de PNL şi PSD, dorind să păstreze măcar unul dintre cele două portofolii în care reprezentanţii Uniunii au performat: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Mediului.

De aceea, în urma consultărilor care au avut loc la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a decis să încredinţeze guvernarea coaliţiei PSD-PNL, sprijinită în Parlament de cei 19 deputaţi ai grupului minorităţilor naţionale, şi să îl desemneze pe Marcel Ciolacu pentru funcţia de prim-ministru.

Înainte însă de audierea şi învestirea noului guvern, coaliţia PSD-PNL l-a înscăunat ca preşedinte al Senatului - al doilea om în stat - pe Nicolae Ciucă (preşedintele PNL) şi a stabilit ca interimatul funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor să fie exercitat de Alfred Simonis, liderul grupului deputaţilor PSD.

Audierile viitorului Cabinet s-au efectuat pe repede-înainte în toate şedinţele comune ale comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat, câte 45 de minute pentru fiecare candidat pentru funcţia de ministru, în ciuda protestelor celor de la USR şi AUR care nu au primit răspunsuri la întrebările adresate îndeosebi Alinei Gorghiu - ministrul Justiţiei, lui Cătălin Predoiu - ministrul de Interne, Ralucăi Turcan - ministrul Culturii, lui Marcel Boloş - ministrul Finanţelor, lui Radu Oprea - ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, lui Adrian Câciu - ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene sau lui Marius Budăi - ministrul Muncii.

La fel au decurs lucrurile şi în şedinţa de plen a Parlamentului, unde, în ciuda perturbării lucrărilor prin utilizarea unui fluier şi a unui clopoţel de către senatorul neafiliat Diana Şoşoacă, deputaţii şi senatorii au învestit, în 15 iunie, guvernul Ciolacu şi au aprobat programul de guvernare cu 290 de voturi pentru şi 95 de voturi împotrivă.

Imediat după depunerea, la Palatul Cotroceni, a jurământului de învestitură, premierul Marcel Ciolacu a anunţat de la Palatul Victoria prima măsură ce urma să fie luată de noul guvern: plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. După ce timp de două săptămâni a mimat negocierile pentru încheierea unui acord cu procesatorii, distribuitorii şi retailerii, guvernul Ciolacu a impus măsura plafonării adaosului comercial pentru 14 alimente de bază prin adoptarea, în 30 iunie 2023, a unei ordonanţe de urgenţă care va intra în vigoare în 30 iulie 2023.

Potrivit OUG 67/2023, noile adaosuri comerciale se vor aplica 90 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ şi sunt următoarele:

-pentru procesatori: maximum 20% faţă de costul de producţie al produsului, în care sunt incluse cheltuielile directe şi indirecte;

-pentru distribuitori, pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanţ: maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile operaţionale;

-pentru comercianţi (retaileri): maximum 20% faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse şi remizele şi risturnele, prevăzute în art. 3 pct. 6 din Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.

Cei care nu vor respecta noile adaosuri comerciale riscă să fie sancţionaţi de ANAF sau Consiliul Concurenţei cu amenzi contravenţionale cuprinse între 100.000 lei şi 2 milioane lei.

• Coaliţia PSD-PNL zoreşte îndeplinirea jaloanelor din PNRR

Confruntată cu riscul suspendării, de către Comisia Europeană, a plăţii sumelor alocate prin PNRR, coaliţia parlamentară PSD-PNL a trecut rapid la îndeplinirea mai multor jaloane şi ţinte prevăzute în planul respectiv. Astfel, social-democraţii şi liberalii au trecut de Parlament legea privind guvernarea corporativă în întreprinderile publice, precum şi legea prin care au abrogat pensiile speciale ale parlamentarilor şi legea privind impozitarea cu maximum 15% a pensiilor speciale a căror valoare depăşeşte valoarea indemnizaţiei acordată preşedintelui României, act normativ prin care au modificat şi statutul magistraţilor.

Astfel, pentru judecători şi procurori vârsta de pensionare a fost crescută la 60 de ani, majorarea urmând să fie făcută etapizat. Această prevedere i-a nemulţumit pe magistraţii din ţara noastră, care în ultima săptămână din luna iunie au protestat, amânând toate cauzele şi dosarele aflate pe rolul instanţelor şi Parchetelor. Actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională a României de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CCR mai având pe rol şi contestarea actului normativ prin care au fost abrogate pensiile speciale ale parlamentarilor.

Un alt jalon din PNRR pe care coaliţia PSD-PNL a dorit să îl îndeplinească în procedură de urgenţă a fost interzicerea cumulului pensie-salariu în sistemul public. Din păcate, şi acest act normativ conţine vicii de neconstituţionalitate care au fost semnalate la CCR de opoziţia parlamentară. Dorind să îşi pună la adăpost clientela politică şi pe liderii coaliţiei de guvernare, parlamentarii social-democraţi şi liberali au prevăzut că de la interdicţia cumulului pensie-salariu în sistemul public sunt exceptate mai multe persoane printre care se numără cele aflate în conducerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, conducerea ANCOM, conducerea Curţii de Conturi, membrii CCR, conducerea Băncii Naţionale a României şi membrii Guvernului, lipsind practic de o parte de conţinut respectivul act normativ.

Cu tot hei-rup-ismul acesta legislativ, coaliţia nu a reuşit să rezolve ţintele prevăzute în PNRR pentru onorarea celei de-a doua cereri de plată, în valoare de 2,6 miliarde euro. Astfel, din cauza neîndeplinirii a două ţinte din domeniul energiei, dintre care una prevede semnarea contractelor de finanţare pentru construirea unor capacităţi pentru producerea hidrogenului verde, Comisia Europeană a anunţat în ultima săptămână a lunii trecute că ne suspendă din tranşa a doua plata sumei de 53 milioane euro, fonduri ce ar putea fi primite, dacă în următoarele şase luni cele două ţinte sunt implementate.

• Deficit de 2,32% din PIB, la finalul primelor cinci luni ale anului curent

Deficitul bugetar s-a cifrat la 2,32% din PIB, respectiv 36,91 miliarde lei, după primele cinci luni ale anului 2023 (faţă de 1,57% din PIB în luna mai 2022), conform Execuţiei bugetare publicate, în 28 iunie, de Ministerul Finanţelor. Documentul arată că acest deficit s-a datorat în principal creşterii volumului de investiţii cu 55,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensării facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale în valoare de 4,16 miliarde lei, volumului mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirii ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi influenţelor implementării etapei a doua a Programului "Sprijin pentru România".

Veniturile totale, în perioada analizată, au însumat 197,54 miliarde lei, în creştere cu 10,4% faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţiilor de asigurări şi fondurilor europene, în timp ce încasările din accize şi TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut), conform sursei citate.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 234,45 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 17,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele cinci luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 14,2% din PIB la 14,7% din PIB.

În acest context, în aceeaşi zi - 28 iunie, Banca Naţională a României publica Raportul de activitate pentru anul 2022, în care arăta că, deşi am avut anul trecut o creştere economică de 4,7%, deficitul comercial s-a majorat cu încă 9 miliarde euro.

Raportul BNR mai arată că, în aprilie 2023, rata inflaţiei se situa la 11,23% şi solicita decidenţilor politici să continuie procesul de consolidare fiscală, proces a cărui componentă structurală să devină mai consistentă în anul curent, deoarece specialiştii băncii centrale anticipează o încetinire a ritmului de creştere economică.

BNR mai arată că riscurile sistemice la adresa stabilităţii financiare s-au situat anul trecut la un nivel sever şi au fost generate de incertitudinile la nivel global, în contextul crizei energetice şi al războiului din Ucraina, şi de deteriorarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale. Alte riscuri sistemice importante, dar de intensitate mai scăzută, sunt cel determinat de întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), şi, respectiv, cel de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Într-un context marcat de astfel de riscuri, este important de subliniat faptul că poziţia prudenţială a sectorului bancar din România este una adecvată, mai arată banca centrală. Rata solvabilităţii acestuia s-a situat în decembrie 2022 la nivelul de 23,4%, cu 4,4 puncte procentuale peste media UE. Potrivit rezultatelor exerciţiului de testare la stres a solvabilităţii care a acoperit orizontul de timp 2022-2024, sectorul bancar din România este bine poziţionat pentru a face faţă provocărilor unui mediu macroeconomic nefavorabil, caracterizat de incertitudini ridicate. Chiar şi în aceste condiţii, băncile ar avea, în general, capacitatea de absorbţie a pierderilor fără a afecta semnificativ fondurile proprii, ca urmare a unei eficienţe operaţionale adecvate.