Claudiu Cazacu, XTB: "Deficitul de personal din sectoarele fizice cere accelerarea nivelului salarial"

Viteza de creştere a salariilor în industrie, construcţii, turism a depăşit-o pe cea a salariilor pentru slujbe de birou în ultimii doi ani în SUA. Pentru cămăşile albastre veniturile au crescut cu 14,7% între 2020 şi 2022, faţă de 7,5% pentru gulerele albe.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, această tendinţă poate fi explicată prin raportul dintre cerere şi ofertă, mai favorabil angajaţilor din producţie şi alte sectoare ce presupun cu preponderenţă muncă fizică. Diminuarea imigraţiei în SUA şi alegerea de a ieşi mai devreme la pensie, din timpul pandemiei, au accentuat dificultatea de a găsi angajaţi potriviţi în sectoarele cu venituri mai mici. În plus, mobilitatea mai mare a salariaţilor a generat oferte competitive la schimbarea locului de muncă. Câştigul mediu orar a depăşit inflaţia în ultimele trei luni în SUA, trend susţinut de segmentul cu venituri reduse.

"Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că punctul de plecare este diferit, baza mai mică făcând ca, în ciuda ritmului de creştere mai ridicat, salariul unui angajat din IT să fie cu 47,9% mai mare decât cel al unui lucrător din industrie în iulie, uşor în scădere de la 49,9% diferenţă în iulie 2022. Dacă privim la salariile din domeniile IT şi financiar faţă de cele din industrie şi ospitalitate, raportul devine şi mai mare. Diferenţa înregistrează o valoare de 65,1% pentru datele din luna 2023, în comparaţie cu procentajul de 67,3% înregistrat în luna iulie a anului precedent", precizează analistul XTB România.

Diferenţa de ritm dintre categorii ar putea fi accentuată în primă instanţă de dinamica recentă, deşi efectele de durată ale avansului tehnologic sunt dificil de estimat. Inteligenţa artificială pune în pericol mai ales locurile de muncă din birouri, în timp ce, deocamdată, cele care implică muncă fizică sunt mai bine adăpostite.

O distribuţie inegală a ofertei de absolvenţi de facultăţi în raport cu lucrătorii din industrie sau cu cei cre practică meserii "manuale" generează consecinţe resimţite din ce în ce mai intens în ultimii ani, atât în SUA, cât şi în state europene vestice (între care Germania), sau estice, inclusiv în România.

Deşi migraţia forţei de muncă dinspre est înspre vestul european a soluţionat temporar nevoile economiilor vestice, orientarea spre servicii şi munca de birou în detrimentul şcolilor ce pregătesc forţă de muncă pentru industrie sau meserii cu aplicabilitate fizică produce repercusiuni şi în Europa de Vest. Chiar şi Germania, unde profilul şcolilor vocaţionale e mai puternic decât în restul Europei, se confruntă cu un deficit de forţă de muncă.

O astfel de poziţionare în privinţa neadaptării absolvenţilor la nevoile din piaţa muncii se simte şi în SUA, dar mai puţin acut.

În România, deficitele sunt accentuate de ponderea tot mai redusă a absolvenţilor de liceu şi de migraţia forţei de muncă. La acestea se adaugă şi asimetria dintre solicitările pieţei şi oferta din învăţământ - trend observat şi în vestul Europei.

Pe plan mioritic, salariul mediu brut atingea în iunie 6.854 lei pentru industrie, 15.110 lei în informaţii şi comunicaţii (în special zona de IT) şi 12.948 lei în intermedieri financiare şi asigurări. Cu 2 ani mai devreme, salariul brut era 5321 lei în industrie, 11.481 lei în IT şi 9.720 lei în domeniul financiar. Dacă în informaţii şi comunicaţii salariile erau în iunie 2021 cu 115,7% mai mari faţă de industrie, diferenţa a crescut la 120,5% în iunie anul acesta.

Deşi insuficient surprinsă statistic, dificultatea de a găsi "meseriaşi" precum electricieni, instalatori, zugravi se oglindeşte în tarifele practicate şi veniturile care închid tot mai mult din diferenţa faţă de slujbe din IT sau finanţe. Însă răspunsul mai lent, deocamdată, din alte domenii a permis accentuarea diferenţelor veniturilor IT versus industrie. "Este posibil ca acest trend să se inverseze, şi în România, în cele din urmă, dar cu diferenţa în valoare absolută foarte largă, ajustările ar putea fi vizibile doar după un timp îndelungat", spune Claudiu Cazacu.

Progresul inteligenţei artificiale continuă, iar OpenAI a anunţat recent dezvoltarea unei versiuni Enterprise a ChatGPT destinată companiilor. Va opera mai rapid şi va adresa îngrijorările despre utilizarea datelor firmelor, cu promisiunea că ele nu vor intra în corpusul modelului utilizat astfel încât să devină, în mod indirect şi fără consimţământul proprietarilor, informaţii publice sau accesibile altor utilizatori.

Astfel, ar putea fi accelerată adoptarea AI de către companii, efectul fiind înmulţirea aplicaţiilor practice ale AI. Complexitatea problemelor ce pot fi abordate este în creştere, dar rămân lacune importante în ceea ce priveşte completitudinea şi corectitudinea răspunsurilor.

Potrivit unui studiu al IBM, 40% din forţa de muncă va avea nevoie să învăţe noi abilităţi profesionale în următorii 3 ani pentru a ţine pasul cu schimbările din piaţă.

"Cifrele sunt subiect de intensă dispută în mediul academic, însă este destul de clar că transformări majore urmează, iar ameninţarea e mai mare pentru serviciile livrate din birouri decât pentru cei care lucrează fizic. Pentru o vreme, şi dincolo de excepţii din zonele foarte specializate, la nivel global veniturile gulerelor albastre se pot revigora mai rapid decât cele ale gulerelor albe", precizează analistul XTB România.