Climatologii sunt sceptici după summitul COP28 din Dubai

Marile aşteptări nu sunt de fiecare dată confirmate. Acest lucru este valabil şi în privinţa ultimului summit pentru acţiuni climatice. Adoptarea, săptămâna trecută, la COP28 din Dubai, a unui acord de compromis global care deschide calea către renunţarea treptată la combustibilii fosili, principalii vinovaţi de încălzirea globală, a fost salutată de numeroşi lideri, însă climatologii se arată mult mai sceptici în această privinţă. Deşi "absenţa unui acord privind eliminarea treptată a combustibililor fosili" a fost "devastatoare până în prezent", textul aprobat acum "nu este chiar convingător", a declarat Michael Mann, climatolog şi geofizician la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite. "Este ca şi cum cineva ar promite medicului său că va renunţa la gogoşi când va fi diagnosticat cu diabet", a rezumat expertul pentru AFP, menţionând că acordul nu include nicio dată precisă referitoare la renunţarea la combustibilii fosili şi nici nu indică amploarea măsurilor ce trebuie luate de către state. Adoptat prin consens, textul reprezintă, în opinia multor delegaţi şi ONG-uri, un compromis imperfect. Acesta nu solicită în mod direct o renunţarea la combustibilii fosili, dezamăgind cele aproximativ o sută de state care au cerut acest lucru, şi conţine lacune în cazul ţărilor care doresc să continue exploatarea rezervelor lor de hidrocarburi. Acordul celei de-a 28-a Conferinţe ONU privind clima "este salutat ca un compromis, dar trebuie să fim foarte clari cu privire la ceea ce a fost compromis", a insistat Friederike Otto, specialistă în climatologie, expertă în analiza impactului schimbărilor climatice asupra anumitor fenomene meteorologice extreme. "Interesele financiare pe termen scurt ale câtorva au avut din nou prioritate în faţa sănătăţii, a vieţii şi a mijloacelor de trai ale majorităţii oamenilor de pe această planetă", a criticat ea. "Cu toate aceste verbe vagi, aceste promisiuni goale din textul final, milioane de oameni se vor afla în prima linie a schimbărilor climatice şi mulţi dintre ei vor muri", a adăugat Friederike Otto. O concluzie sumbră e împărtăşită de Kevin Anderson, care predă schimbările climatice la Universitatea din Manchester, Regatul Unit. "Fizicii nu-i pasă" de aplauzele liderilor, a declarat el, estimând că acest compromis de la COP28 "anunţă moartea" obiectivului limitării încălzirii globale la +1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile din perioada preindustrială. Dacă emisiile se menţin la nivelurile actuale, omenirea mai are la dispoziţie doar între cinci şi opt ani până la depăşirea "bugetului de carbon" fixat pentru a menţine încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, obiectivul cel mai ambiţios din Acordul de la Paris. Chiar dacă emisiile încep să scadă în 2024, ar trebui să se renunţe la toţi combustibilii fosili până în 2040, a subliniat Anderson, şi nu până în 2050, aşa cum se menţionează în acordul privind neutralitatea carbonului, un "element de limbaj fraudulos", în opinia specialistului. Obiectivul mai puţin ambiţios, de +2 grade Celsius, cu urmări mult mai grave, se îndepărtează din ce în ce mai mult. Astfel, "incapacitatea COP28 de a realiza progrese semnificative, în timp ce fereastra de oportunitate pentru reducerea încălzirii se micşorează din ce în ce mai mult, reprezintă o sursă majoră de îngrijorare", a declarat climatologul Michael Mann. Cu toate acestea, "nu trebuie să-i punem capăt", a pledat el. "Trebuie să continuăm să organizăm COP-uri. Ele constituie singurul cadru multilateral de negociere a politicilor climatice globale", a spus Mann. Potrivit lui Johan Rockstrom, profesor de ştiinţe ale mediului şi director al Institutului Potsdam din Germania, textul adoptat la COP 28 "arată în mod clar tuturor instituţiilor financiare, întreprinderilor şi societă?ilor că este (... ) începutul sfârşitului economiei mondiale bazate pe combustibili fosili".

Mergând mai departe, Michael Mann a făcut apel la o reformă a modului de funcţionare a COP-urilor, pentru ca, spre exemplu, deciziile să poată fi aprobate de o majoritate a ţărilor, în pofida obiecţiei naţiunilor producătoare de combustibili fosili, sau chiar interzicerea de la prezidarea viitoarelor summituri a liderilor din ţările producătoare de petrol.