Climatul geopolitic forţează ţările să caute alternative la dolar; este supremaţia monedei americane în pericol?

Andrei Iacomi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 18 mai 2023

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE

Istoricul Niall Ferguson: "Înlocuirea dolarului de către yuan nu este o poveste pentru astăzi sau mâine şi s-ar putea să nu fie nici peste 20 de ani" Frank Giustra, International Crisis Group: "Dedolarizarea nu mai este o problemă despre dacă, ci despre când" Christopher Baxter, Morgan Stanley: "Este posibil să apară mai multe monede de rezervă majore, dar înlocuirea supremaţiei globale a dolarului ar dura decenii"

Dolarul american este, de decenii, cea mai importantă monedă de rezervă a lumii şi cea mai utilizată în tranzacţiile globale, ceea ce oferă Statelor Unite avantaje economice şi politice masive. Recent, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, a reapărut în prim plan ideea că importanţa dolarului se poate diminua masiv sau chiar să-şi piardă supremaţia, tensiunile geopolitice în creştere urmând să susţină alte monede precum euro, yuan-ul chinezesc sau o monedă comună propusă de ţările membre BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud).

Coform unui articol de la finele săptămânii trecute din publicaţia americană Foreign Policy, reluarea discuţiilor despre aşa-numita "dedolarizare" a apărut, în primul rând pe fondul situaţiei din Rusia, care a intensificat utilizarea yuan-ului pentru a face faţă sancţiunilor impuse de ţările occidentale, între care îngheţarea unei bune părţi a rezervelor valutare ale Moscovei, ceea ce a forţat administraţia de la Kremlin să caute alternative atât la dolar, cât şi la euro.

Măsurile punitive impuse Rusiei au reprezentat un semnal de alarmă pentru alte ţări non-occidentale, în special China, care acum crede că poate fi următoarea pe listă, iar reducerea dependenţei sale de dolar poate funcţiona ca un tampon în faţa eventualelor sancţiuni americane, în climatul geopolitic actual.

Pe de altă parte, unele ţări sunt nevoite să apeleze la yuani sau alte monede din necesitate, doarece nu au acces la dolari. De pildă, Argentina a anunţat că va folosi yuanul pentru a cumpăra bunuri chinezeşti, pe măsură ce se confruntă cu scăderea rezervelor în dolari, conform Foreign Policy.

În plus, ţările BRICS au de gând să-şi creeze propria monedă pentru a-şi finanţa schimburile, iar China şi-a dezvoltat deja propriul sistem de plăţi interbancare electronice - alternativă la sistemul SWIFT ce este controlat de Occident, se arată într-un articol de săptămâna trecută din Modern Diplomacy, ce citează Le Figaro.

Climatul geopolitic forţează ţările să caute alternative la dolar; este supremaţia monedei americane în pericol?

Frank Giustra: "Sistemele financiare sunt construite pe încredere, dar dacă sunt folosite ca armă de luptă, îşi pierd încrederea necesară pentru a-şi păstra supremaţia"

Chiar dacă rolul predominant al dolarului în comerţul şi lumea financiară globală este posibil să scadă cu timpul, părerile conform cărora moneda americană îşi va pierde supremaţia sunt exagerate, conform opiniilor multor economişti, după cum reiese din presa internaţională.

Frank Giustra, co-preşedintele International Crisis Group, este de părere că, în momentul de faţă, "dedolarizarea" pare inevitabilă.

"Sistemele financiare sunt construite pe încredere, dar dacă sunt folosite ca armă de luptă, îşi pierd încrederea necesară pentru a-şi păstra supremaţia", a spus el, conform unui articol din Business Insider de la începutul lunii.

Potrivit sursei menţionate, sancţiunile aplicate Rusiei reprezintă un semnal de avertizare, astfel încât băncile centrale au început să-şi reducă rezervele în dolari, acumulând aur.

"În ciuda opoziţiei probabile a Statelor Unite, dedolarizarea va persista, deoarece cea mai mare parte a lumii non-occidentale îşi doreşte un sistem comercial care să nu le facă vulnerabile în faţa transformării în armă a dolarului sau a hegemoniei sale. Nu mai este o problemă despre dacă, ci despre când", a afirmat co-preşedintele International Crisis Group.

"Scoaterea câtorva fire din această reţea nu o va destrăma", spune economistul Paul Krugman, despre încheierea supremaţiei dolarului

Istoricul Niall Ferguson este de părere că yuan-ului chinezesc în va fi greu să înlocuiască dolarul american ca principala monedă de rezervă a lumii, lucru care probabil nu se va întâmpla nici măcar peste 20 de ani.

"Este destul de greu să înlocuieşti o monedă de rezervă. Este nevoie de timp", a spus Ferguson la începutul lunii la CNBC. "Temerile ca yuanul să înlocuiască imediat dolarul nu au bază", a punctat istoricul, indicând către "inerţia" din cadrul sistemului financiar internaţional. "Înlocuirea dolarului de către yuan nu este o poveste pentru astăzi sau mâine şi s-ar putea să nu fie nici peste 20 de ani", a spus Ferguson.

În opinia sa, nu yuan-ul este cea mai mare ameninţare pentru dolar, ci moneda euro, care este utilizată mai frecvent în tranzacţiile globale.

Şi economistul Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel, s-a arătat sceptic în ceea ce priveşte încheierea supremaţiei dolarului. "Scoaterea câtorva fire din această reţea nu o va destrăma. Chiar dacă unele guverne îşi exprimă dorinţa de a vedea plăţile realizate în alte valute, nu este deloc clar că pot face acest lucru", a scris Krugman într-un editorial publicat în New York Times, conform unui articol din Business Insider de la finele săptămânii trecute.

Christopher Baxter: "În momentul actual nu există o alternativă viabilă la dolar"

Christopher Baxter, director executiv, strateg macro global la Morgan Stanley Wealth Management, spune că este puţin probabil ca supremaţia dolarului american în economia globală să fie serios provocată, din câteva motive cheie.

Conform Societăţii pentru Telecomunicaţii Financiare Inter-bancare Mondiale (SWIFT), în martie, dolarul a fost cea mai utilizată monedă în sistemul său global de plăţi, reprezentând 41,7% din total, urmată de euro. În schimb, renminbi-ul chinezesc a fost folosit în 2,4% din plăţile SWIFT, chiar dacă China reprezintă mai mult în comerţul global. Aşadar, dolarul american rămâne "mijlocul de schimb" dominant la nivel mondial, a scris strategul Morgan Stanley într-un articol de la jumătatea săptămânii trecute, publicat pe site-ul grupului financiar.

De asemenea, dolarul rămâne principala "unitate de cont" la nivel global, ceea ce înseamnă că serveşte drept standard prin care partenerii comerciali măsoară valoarea bunurilor şi serviciilor pe care vor să le schimbe. Conform Rezervei Federale, în perioada 1999-2019, 96% din facturile comerciale emise în continentul America au fost în dolari, 74% în regiunea Asia-Pacific şi 79% în restul lumii. Excepţie a făcut Europa, unde principala monedă de facturare a fost euro, a scris Baxter.

Un alt motiv pentru care detronarea dolarului este improbabilă ţine de faptul că, moneda americană este percepută pe scară largă drept "depozit de valoare" de încredere sau un activ de refugiu. În mare parte datorită stabilităţii sale în raport cu alte monede, dolarul reprezintă aproape 60% din rezervele valutare (adică valutele deţinute de băncile centrale pentru gestionarea sistemului monetar şi a cursului de schimb a ţărilor lor). Ce-i drept, ponderea dolarului american în rezervele băncilor centrale a scăzut de-a lungul timpului, dar încă este cu mult peste cea a tuturor concurenţilor, conform strategului Morgan Stanley.

Nu în ultimul rând, în momentul actual nu există o alternativă viabilă la dolar, mai spune Baxter. Euro este a doua cea mai importantă monedă de rezervă din lume, reprezentând 21% din rezervele valutare, faţă de ponderea de 60% a dolarului, dar există o serie de elemente cheie care împiedică utilizarea mai largă a monedei europene. Conform Biroului Naţional de Cercetare Economică, nu există o ofertă adecvată de active de calitate denominate în euro, pe care investitorii internaţionali şi băncile centrale să le poată folosi drept depozite de valoare, iar la nivelul întregii zone euro nu există un activ "sigur", garantat de un guvern.

Renminbi-ul chinezesc reprezintă foarte puţin din rezervele valutare, iar din cauza controlului cursului de schimb este puţin probabil ca acesta să câştige teren rapid. Aurul este dificil de manipulat, astfel încât nu este ideal ca mijloc de schimb sau unitate de cont, în timp ce o monedă comună a ţărilor BRICS este încă ceva ipotetic, se arată în raportul strategului Morgan Stanley.

"Ţinând cont de aceste circumstanţe, desprinderea de sistemul centrat pe dolar ar fi dificilă. Este posibil să apară mai multe monede de rezervă majore, bazate pe relaţii comerciale - de exemplu euro în Europa, renminbi în Asia şi dolarul american în Americi - dar probabil că înlocuirea deplină a supremaţiei globale a dolarului ar dura decenii", a conchis Christopher Baxter.

Notă

- Dedolarizarea se referă la tendinţa ţărilor de a reduce dependenţa de dolarul american ca monedă de rezervă, mijloc de schimb sau ca unitate de cont. Astfel, se încearcă utilizarea altor monede pentru comerţul transfrontalier şi diversificarea rezervelor, inclusiv prin aur. Nu implică eliminarea completă a dolarului din economia ţărilor respective.

- Yuan-ul şi Renminbi-ul sunt termeni interschimbabili pentru moneda Chinei. Renminbi este numele oficial al monedei, în timp ce yuan-ul este principala unitate de cont.

Opinia Cititorului ( 21 )

  1. You will only start worrying about the dollar status as a reserve currency when you see long lines outside tbe Brazilian, Russian, Iranian, and Chinese consulates full of young professionals seeking immigration visas - Nassim Nicholas Taleb.

    1. Cred ca Taleb confunda efectul cu cauza.

    dolarul US va ramane de referinta globala minim 4 ani si maxim o decada.

    mai apoi va deveni ceva gen dolarul australian sau dolarul canadian...adica marginal relevant, nu facand regulile in intreaga lume ca acum sau mai ales ca acum 10-20-30 de ani !  

    dupa 2032 si mai ales dupa 2036 yuanul chinez de atunci ve deveni noul "usd" de acum!  

    1. baiatul ala de la Morgan Stanley are dreptate ... ar putea dura decenii... posibil sa apara si alti pretendenti...

       

      1 toata lumea spune ca zaharul este nociv-- dar se vand bauturi ne/carbogazoase cu un adaos de zahar de 2 - 3 cani la litru de apa 

      2 tutunul e mortal.. dar se fumeaza la greu 

      3 petrolul este un pericol pentru planeta ... dar e coada zi de zi la peco... si va mai fi parerea mea indiferent de pret per litru la pompa 

      4 DOLARUL... IA APUCAT PE UNII DEDOLARIZAREA OK DAR ATI VAZUT CATA DATORIE IN DOLARI EXISTA PE PLANETA .. SUNT TARI CARE SUNT BAGATE PANA PESTE CAP IN DATORII SI AU NEVOIE DE DOLARI SA LE PLATEASCA ... CA DOAR NU S-AU IMPRUMUTAT IN LEI:))  

      ATAT TIMP CAT STATELE DE PE ACEASTA PLANETA SE VOR IMPRUMUTA IN CONTINUARE IN DOLARI VA EXISTA CERERE DE DOLARI .... VRETI DEDOLARIZARE ? PANA SA GASITI O ALTERNATIVA LA USD OPRITIVA DIN A VA IMPRUMUTA IN DOLARI!!!!! 

      usd va ramane reprezentativ ca moneda rege de referinta mondiala si moneda principala de rezerva mondiala intre 4 si 10 ani.

      nimeni nu asteapta pe nimeni mai apoi.  

      fenomenele de fuga de pe o moneda sau de pe datoria acelui stat nu sunt lente, de obicei sunt cascade vijelioase... insa pana atunci usd va fi (contraintuitiv?) din ce in ce mai puternic.  

      IN GOD WE TRUST va mai ramane o perioda printre noi:))

      vezi ciclul scurt al dolarului pe dxy corelat cu unele valute - intersectat cu altele - invers corelat cu altele (gen euro)

      Vezi TRENDURILE LUNGI ALE DOLARULUI IN CANTITATE AUR! - Cicluri lungi de intarire si Diluare Dolar in cantitate aur! 

      Tarile indatorate in dolari: daca sunt invers corelat cu dolari - isi vor plati prin bunuri si servicii vandute la o calitate mai mare (fata de concurenta globala /piata) si/sau premium /si sau putina concurenta in piata la cele vandute - la un nominal conversie dolari mai mare si/sau la o cantitate mai mare si/sau preti scazut - stagnat sau in crestere. 

      Deci vor plati dolarii! 

      Reversul: tarile invers corelate cu dolar daca nu au competitivitate vor plati mai scum prin consum si distrugeri interne de capacitati vechi - gdpurile deflatoare vor arata destul de clar plata externa in dolari pe prabusire interna. 

      Tarile corelate cu dolari: se vor baloniza si debaloniza in credit / productie / consum in raport cu dolarul (dar fiecare tara pe o scara erarhica sub dolar / scara "pisicii") - vor masca deflatia dolarului in tarile lor prin ridicare nominala interna de preturi in raport direct cu dinamica gdpului pe categorii de sectoare -adica daca e deflatie de productivitate sau inflatie de productivitate; daca e inflatie de consum sau deflatie de consum. 

      Tarile intersectate cand cu dolarul cand cu valute anticiclice dolar - se vor balansa pe ambele cosuri de datorii ca pondere din credit intarn; platile le vor face cu corelatia aferenta creditorilor: daca euro a creditat - betoane - tara va plati betoanele cand nu se vor mai construii betoane lunand yield de plata euro de la pib consum sau alta industrie ce va misca cv cand betonul va stagna - de fle la relantiun pibul are cv fitil pe consum (nuncesti sau nu trebuie sa traiesti): adica "Chirii/costuri" - mancare -taxe - impozite - utilitati in crestere chiar daca pibul pe alte sectoare stagneaza sau scade. 

      Din stuierea istoriei economice la toate imperiile si natiile: DATORIILE MEREU AU FOST "PLATITE". Sub diferite forme! 

      Da stiu.. vor zice unii... care cum ca etc tara nu a platit "Datoriile" catre x sau z! - Total fals! 

      A platit prin forma interna de crash mai grav ca cel pe care nu l-a platit; si chiar daca cel ce nu plateste nu cade primul - balanta contabila il va trage undeva in timp tot in jos - doar isi amana marea nota de plata in fata - unde finalul va fi mult mai grav. 

      Unelee Tari aleg sa isi plateasca datoriile prin excess de productivitate si politica interna de restrangere bunuri de import sau plasare la supra mega pret - de unde statul speculeaza taxele nominale in crestere pe baza raritatii bunurilor in piata interna ele vor deveni "premium" - chiar daca in alte natii sunt cv banal. Aceste bunuri si servicii de import stimuleaza natia interna sa "imite la inceput" bunurile - schimbare perceptie si comportament economic trecut catre o alta forma economica industriala plasata in fata; economia interna va imita bunurile si serviciile; le va vinde intern la scara larga pana va satura piata; bunurile din import tinute "artificial prin politici de taxare profibite" se vor tine la un multiplu nominal mult mai sus cu fiecare intarire a valutei internationale din acel moment .. acest multiplu va creste la bunul de import atat timp cand politica anti import va fi tinuta simultan cu politica de productie "imitatie" in fata si saturatie piata interna; odata piata interna saturata "de bunurile produse de populatia interna" - urmeaza socul economic - psihologic-mental - politic-idologic de schimbare perceptie si in cascada se vor propaga evenimente de "demolare tot ce s-a construit si produs "vechi". 

      La inceput "raritatea ideologica-culturala-politica- vestimentara-ecucationala-recr eationala" tinuta "artificial constransa si afiliata politicilor economice intarne; va incele sa sa descatuseze treptat prin comportamentul fiecarui individ din economia intarna ce va "aspira" catre alt ideal .. dorinta... (de fel migrata din extern). 

      Fiecare individ ce isi adopta treptat alta forma de: gandire, ideologie politica, economica, culturala, vestimentara, etc... va propaga cu efect intarziat in economia intarna o cascada de evenimente ce nu se mai pot controla de "putere". 

      Asa cum "celulele si virusii se multiplica" rapid; asa constiinta si deciziile de grup a une economii /natii / societati se vor modifica rapid.... 

      Aceasta forma de "nastere nou" si "moarte vechi" se intampla mereu si mereu dupa atingerea varfului de potential al generatiei respective - de fel de vede in pib real sau deflat pe cpi.... de fel de vede in economia reala in "Senzatia de avutie" si "Senzatia de saracie" -daca datele economice sunt falsificate cu buna stiinta ca oamenii sa nu se prinda... 

      De fel se va vedea mareu si mereu in: raportul venitului net in mana in corelatie directa cu cate bunuri si servicii poate cumpara la data x...y....z... Oamenii se vor prinde destul de rapid cand "statul" ii va fura ca sa isi plateasca darile... sau "statul" se va prinde destul de rapid cand "oamenii au speculat" destul si e vremea de plata a darilor. 

      NU VA MAI INGRIJORATI DE BALONAREA DATORIILOR! 

      Daca vreti sa stati anti "datorii" stati in bunuri si servicii "pro plata datorii"!! 

      s c cret 

    Procesul de inlocuire a "supremaţia monedei americane" este in desfasurare,

    si este accelerat de sanctiunile "financiare destepte" aplicate Rusiei 

    1. nu asa repede... mai usor cu dedolarizarea pe scari :))

      nu va dura nici decenii , dar nici nu e saptamana viitoare sau anul acesta... nici macar anul viitor 

      daca te uiti pe o harta economica a lumii Rusia e o mogaldeata , te umfla rasul...

      miza si concurentul real al SUA e China!  

      Gresit: India + AFRICA!

      China vrea doar intermedierea "productivitatii africii si indiei" asa cum dolarul a dorit intermediera productivitatii mexicului- argentieni- si altel; asa cum euro a dorit intermedierea europei post comuniste... 

      China demografic (vezi piramida populatiei) nu are putere sa tina valuta internationala; nici rusia... din acest motiv cauta alianta "brics" cu india si tari din "africa".. ca sa isi balanseze potentialul de productie/cerere in raport corect cu ce credit vor emite ei "international" (catre alte state) in moneda "brics". 

      Uitam sa spune reversul monedelor cadn devin "internationale" ca si creditare fara contrapartida aur (adica ele se prabusesc in raport cu aur): lovesc tocmai in capacitatile interne de productie si concurenta bunuri servicii interne; adica din 1000 mie de tarabi pe strada (gen romania 90) politicile gov economice se vor schimba dramatic in favoarea intrarilor de alte forme noi capacitati productie si consum - concurenta externa de va scoate treptat pe tusa concurenta interna sau ii vor forta sa tina piept cu noile standarde aduse si impuse de ei in iata lor locala. 

      Pe romaneste: rusia-china- india- tari sin africa si etc... urmeaza sa is vanda intarn "detineri" catre alte "state si companii" daca da drumul al currency brics intarnational.. care garantat cade deja ca raport in aur in financiar, sa vezi ce cade in teasta si in piata reala (dar cu lag). 

      De ce asta? 

      Statele ce emit "brics" in circulatie asa cum si euro si lira uk si dollar actual daca sunt prabusite in cotatie aur = intrari opuse de capital in industrii si randamente cu nominal in crestere care sa compenseze diferneta de crash in cotatie aur = net net zero. 

      Incer inca odata sa ma explic mai bine:  

      Daca 1 si cu 2 promit sa isi tina raportul "banilor" in cotatie "bani internationali aur" egali = atunci bunurile si serviciile au raport echilibrat plus diferenta de profit a statelor prin taxe si impozite adaos comercial; daca 1 si cu 2 nu respecta echilibrul in aur: sa zice ca 1 a devalorizat cu 10% fata de 2... atunci 2 este fortat sa intre in piata lui 1 intr-o forma de investitie prin credit la el si sa tina levierul intern in investia respectiva ca sa ii compenseze diferenta de pierdere. 

      1 vinde catre 2 un mar cu 1 leu; 2 vinde catre 1 o para cu 1 leu = net net zero (sa zicem in acest exemplu ca toate costurile de productie si etc livrare vanzare indentice = net net zero balanta dintre cei doi da zero la final de tranzactie =datorie stinsa) 

      Daca 2 vinde catre 1 o para si 1 dilueaza moneda in aur, dou va corela pretul la vanzare nominal dar si taxele si etc costuri din piata lui 1 vor creste = deci govul pietei lui 1 va incasa mai mult nominal devalorizat in piata interna in timp ce bunul importat tot ieftin va deveni mai scum cum va trece granita; 2 se poate apara in acest caz (2 ca sens de economie/ capitalistii din piata 2/ fonduri investiii/etc) prin accesare CREDIT in piata 1 pe generator de flux in piata 1; tinut levierul long si simultan 2 continuand sa isi exporte bunurile si serviciile respective; cu fiecare diluare din piata 1 de moneda (cras in aur) 2 daca tine levierul in piata 1 va avea multiplu de profit in raport cu riscul de levier tinut; chiar daca bunul si serviciul pe care il importa nu reuseste sa ii aduca atat de mult profit; in acest caz net net 2 e cu mult pe plus si piata 1 e cu mult pe minus;  

      Dar unde se face minusul din piata 1? 

      In scumpire trai inter - disparitii de capacitati vechi - in politici economice de ridicare tavan datorie - in politici de taxare - in politici de ingreunare activitati economice vechi - politici de restrangere forme vechi de activitati economice comerciale. 

      Cum se poate apara piata 1 fata de propria ei politica "distructiva"? 

      Nu are in cotro decat sa continuie "diluarea" pana ingroapa vechia capacitate de productie / consum si pana cand nu are soc in piata interna piata 2. 

      Piata 2 are soc intern atunci cand in piata 1 se prabuseste total ("Vechi") ce prinde la rascruce piata 2 cu exporturilor catre piata 1 in prabusire; piata 2 trebuie sa anticipeze exitul inainte de prabusirea exporturilor catre piata 1 si sa faca exituri la levierele tinute intern in piata 1 - inainte de prabusirea importurilor ca sa isi compenseze, echilibreze necesarul de cash. 

      Piata 1 ii rasplateste riscul asumat de piata 2 prin tinere cu levier in piata 1; daca piata 2 reuseste sa faca exitul la levier corect este posibil sa "plece sau sa astepte corectie" cu ceva profit / cash bun... cu tot cu prabusirea importurilor de ce vindea ea. 

      Acum "intelegi" de ce Rusia "are blocate" activele internationale? 

      Ea a "Dat cu parul" dar a uitat sa se asigure ca isi pune prima mana pe cash! 

      La socul de corectie pibul Rusiei mai ca turba; Acelasi comportament si in Ucraina cu exporturile ei catre alte natii; Ucraina nu este destul de matura pe plat financiar...ori nu este lasata sa joace la adevarata capacitate... la ei daca cade exportul de "papita"... cade pibul; Banca centrala a Ucrainei si fondurile de acolo... nu prea au ca pondere detineri cu levier active prin alte state (active: valute internationale rezerve; industrii sub alte umbrele corporatiste la care se afla pe fir banci comerciale iar in spatele bancilor comerciale se afla final banca centrala si govul). 

      s c cret 

    off.. cum canta toti prohodul USD-ului, poate ca ei sunt contrapartea :)

    la ce nivel al datoriilor exista si care mare parte este in USD mai ales pe emergente, ca sa poti sa inchizi o parte din ele tot e nevoie de USD in cazul asta oare ghici ce o sa se intample cu USD o sa scada??.. mai degraba NU cand ai cerere. 

    aprecierea USD-ului de anul trecut pana la 0.95 EUR/USD dar si pe celelate valute a fost doar un preambul la ce se poate intampla cand se strange doar putin surubul.  

    ramane de vazut ce se va intampla. 

    1. corect!

      eu pe eur/usd am tinta multianuala (minim absolut, mai jos nu se poate) in aria 0.75-0.81 deci... iti dai seama 

      si eu cred intr o devalorizare euro fata de usd dar fed probabil ar mai trebui sa mai ridice dobanda ..pe la 5.5-5.75 sau ECB sa ramane pe loc cu dobanda sa fie intervalul tau eur usd posibil .. altfel nu vad cum.. dar o dobanda mai mare aduce cu sine probleme in ati achita datoria in dolari .. crezi ca o data cu terminarea razboiului si inceperea reconstructiei ucrainei vom avea inflatie in europa cel putin? ciment fier cupru otel ... materiale de constructii?

      acum 2 saptamani era 1,10 acum e 1,07

    Dolarul in aur arata clar ciclul de slabire dolar in aur (adica expresie eur in dolar sus ) si ciclul de intarire dolar in aur (adica expresie aur in dolari jos).

    Atata "panica inutila" de "crash dolar pe dxy... de parca vezi domne nu a mai fost asa.... dar sa lasa aceasta ciclitate scurta a dolarului si sa vorbim pe fata de anii din fata de intarire dola in aur pe international...hmm si culmea simultan cu "diluare brics" in financiar ce arata clar tare in grame aur deci ii da drumul in piata internationala sa dilueze valuta tare in aur. 

    Ce nu explica economistii este: dolar in crash pe dxy si tare in fata in aur ... va duce la saltarea ciclului de dobanz trezorerii.. si deci va face ca un capital masiv sa se deplaseze catre statele unite direct in tot ce tine de proiecte alple desfasurate de govul american (ca o sa fie gov comunis sau socialist sau etc prea putin imi pasa)... mai exista un risc ca generatia americana ce aprins acum 200 de ani de "bursa" sa prinda mutarea burse in financiar cu restrangere acces populatie ca masa....  

    A mai fost repetata schema prin amsterdam" dupa falimentul bancii "centrale".... a mai fost repetata schema in "Romania pro comunista"... unde doar banca centrala si govul jucau ca pondere international in timp ce govul "biciuia" intarn "sclavii" la productivitate intarna pe concurenta export. 

    Tare imi e sa nu o dea USA din pondere "financiara acum" in pondere "productie si acricultura + etc minerale si resurse" exportate in viitor. 

    Adica tot ce au ei acum pe "marile rafturi" cu zeci de firme la hartie igenica si etc asezate una langa alta... tare tare imi este ca gov va incepe sa aplice politica reversibila de taxare tot ce intra concurenta de pret ca sa ii "Faca artificial intern mai scumpi" - din diferenta statul sa incaseze nominal de plata si domolire datorie ca procent din pib... simultan statul va topi in termeni reali si puterea veniturilor nete in raport cu cate bunuri si servicii le vor incapea in cos consum. 

    Ex: la data x 1.2.3.4 bunuri per venit net; la data y 1 3 4 bunuri , la data z 1 2 bunuri... la data t 14 bunuri... la data a 1 bun in cos consum (minim suportabilitate economica / gen crash sever de capacitati intarne in raport cu venitul net / numit si "chiria" neta scoasa/generata din "terenul" tarii/economiei) 

    Dolar in carasi duce la "raritate dolari" in tarile indatorate in dolari = deci expresie nominala in sus a lor fata de dolar si expresie nominala in sus fata de bunurile si serviciile importate in dolari; expresie (posibil-depinde de balansare) venituri in dolari in jos pentru natiile ce au de platit dolarii daca nu isi accelereaza capacitatiele /formele de productie DATORIE EXTERNA DAR FARA SA PRABUSEASCA PIBUL INTARN PE TREND! 

    Caz real: Romania anii 1918 spre -30 spre 47... 72 spre 92...94 si cv... (vezi piburile trilor deflate pe cotatiea aurului interrn-valuta locala- si international -valuta internationala). 

    s c cret 

    ... in vorbele lui martin armstrong.economics ... "dolarul va fi ultimul care va pica" ... in principiu sunt de acord cu el ... doua intrebari as avea: ... 1. ce face lumea pana atunci? ... si, din ce vor trai 90-95% din populatie? ... socrate analizaeaza miscarile de bani ... si le compara cu istoria ... si o face bine ... spuneam intr-o opinie mai veche ... cum ca o cauza a inflatiei ... este: aceiasi bani prea putine produse (comunism) ... in comunism produsele nu aveau tendinta de a se scumpi ... si as fi putut fi contrazis usor de cei trecuti de 50 de ani ... dar! tocmai imi povestea azi un coleg (cioban de meserie in acele vremuri) ... cum mergea cu sacosa plina ... pentru a se intoarce cu sacosa plina ... prima de intaietate era cas (nu confundati cu cash) ... principalul era salamul ...

    1. va aparea / apare la concurenta deja alte valute: unele anti ciclice dolar (gen euro) altele pro ciclice (baralele cu el sau sub el dar paralel) altele de incrucisari fie in sus fie in jos invers corelat cu dolarul).

      de fel vezi "valutele forte" in gram aur - ele te anunta iminet crash in aur si boom currency de valuta respectiva international (adica CREDIT international mai mare ca rata de productivitate/plata interna a valute creditate international). 

      dolarul are crash pe dxy in fata dar o sa aibe intarire in aur la cv ani si pe cv ani... deci ce urmeaza sa se intample pe glob (ceva panica globala) de va face dolarul pe ani la rand sa se intareasca iar in aur? 

      Aceasta e intrebarea care isi asteapta raspunsul; nu faptul ca dolarul are acum o ciclitate de varf si rumata de crash pe dxy - vezi euro dolar -daca crash dolar e criza severa in 90 - 99 de luni (ca medie) de la crash in pietele indatorate in dolari. 

      S c cret 

      ... pai cred ca tocmai daia ii temperat zele ...

      Valutele Actuale TARI IN AUR: cer in fata diluare - sa crediteze international

      Valutele Actuale diluate in AUR: cer in fata intarire in - sa li se plateasca datoriile facute intarnational 

      BALANTA GLOBALA DA MEREU NET ZERO! 

      Daca unii aur "financiar multiplu peste gdp" alti sunt tinuti sub apa: daca a;ltii scot capul de sub apa - vor defla financiarul la altii....  

      BALANSARE INFINITA! 

      Un exemplu bun este: europa in veul mediu - cu boom de zeci de ani pe teriotirul africii - prin vremea resectiva; 

      China anii 50-60 - in foamente - altii in boom de zeci de ani... 

      s c cret 

      Gold1957.09 -24.63-1.24%

      DXY103.5789+ 0.6968 

      US 10Y3.6476 +0.08% 

      interesant ... 10y creste... gata recesiunea? 

    Nu-i nevoie sa dispară dolarul, este suficient că ponderea lui in anumite tipuri de tranzacții să scadă sub un prag critic. Asta se va întâmpla cândva în următorii 10 ani, relativ repede nu lent, adică trimestre. Zonele critice sunt resursele primare și unele tehnologii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3172
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9544
Gram de aur (XAU)Gram de aur393.2836

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb