CNBC: "Firmele occidentale riscă mai mult părăsind Rusia decât rămânând acolo"

Un val de companii occidentale a părăsit Rusia imediat după invadarea Ucrainei de către armata dirijată de la Moscova, iar cei care încă nu au făcut-o se străduiesc să plece, din cauza prejudiciilor financiare şi reputaţionale pe care le suferă. Dar, pe măsura trecerii timpului, perspectiva plecării este tot mai dificilă, scrie CNBC.

Nabi Abdullaev, partener la firma de consultanţă strategică Control Risks şi fost editor al Moscow Times, a declarat: "Unele companii decid să rămână deoarece, cel puţin în acest moment, riscul de a părăsi Rusia este mai mare decât riscul de a rămâne".

Asta, deoarece guvernul rus schimbă frecvent regulile pentru multinaţionalele care doresc să părăsească ţara, îngreunând practic procesul. Companiile care optează pentru o abordare de tip "cut-and-run" îşi pun în pericol activele, care pot fi preluate de către stat. De asemenea, riscă ca personalul lor rus să fie urmărit penal, a spus luna trecută Abdullaev, la CNBC.

În iulie, operaţiunile din Rusia ale Carlsberg şi Danone au fost confiscate de preşedintele rus Vladimir Putin, cheile ambelor afaceri fiind ulterior predate unora dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi. Companiile plănuiau să-şi vândă activele ruseşti înainte să fie preluate. De altfel, Rusia a devenit o piaţă periculoasă pentru companiile occidentale, iar pe măsură ce posibilităţile de plecare se diminuează, acestea riscă să fie prinse într-un foc geopolitic încrucişat, mai scrie publicaţia americană.

"Exproprierea Danone şi Carlsberg a fost o mişcare semnificativă, deoarece a făcut imprevizibile acţiunile guvernului rus faţă de companiile rămase. A transmis un semnal clar, conform căruia chiar şi companiile ce nu sunt strategice pot fi vizate", a spus Maria Shagina, cercetător senior la Institutul Internaţional de Studii Strategice.

Printre companiile care încă mai operează în Rusia se numără Unilever, Nestle, Philip Morris, UniCredit, Raiffeisen şi PepsiCo. Conform studiilor, aproximativ 500 de firme occidentale au rămas în ţară, scrie CNBC.

Unele dintre aceste companii s-au angajat să-şi găsească cumpărători, să plece sau să-şi reducă activitatea. Dar, cât încă mai activează în Rusia, ele trebuie să plătească impozite guvernului de la Moscova, ceea ce a atras critici puternice. De exemplu, guvernul ucrainean a etichetat Unilever drept "sponsor internaţional al războiului".

La rândul său, Unilever a declarat că nu va mai investi capital în Rusia şi nu va profita de pe urma prezenţei sale în ţară.

Lupta dusă de Heineken pentru a pleca din Rusia demonstrează dificultăţile cărora trebuie să le facă faţă firme similare, scrie CNBC.

Compania de băuturi avea 1.800 de angajaţi în unitatea sa din Rusia şi nu a putut să iasă rapid din ţară. Într-o declaraţie recentă prin care Heineken s-au angajat să părăseacă Rusia, oficialii companiei au precizat că "evenimentele recente din vara anului 2023 (inclusiv naţionalizarea marilor companii occidentale) demonstrează că este şi mai dificil pentru companii să obţină aprobarea de ieşire din Rusia".

De asemenea, reprezentanţii Heineken au catalogat drept "incomodă" perspectiva ca statul rus să beneficieze de active comerciale potenţial însuşite ilegal.

În data de 25 august, după mai bine de un an de la anunţarea planului de plecare, Heineken şi-a vândut operaţiunile din Rusia către grupul rus Arnest pentru un euro. Anul trecut, veniturile Heineken din Rusia s-au ridicat la 613 milioane de dolari, potrivit Şcolii de Economie din Kiev.

Practic, companiile care doresc să părăsească Rusia se confruntă cu restricţii stricte impuse de guvernul de la Moscova, precum şi cu teama de expropriere, după episodul preluării Carlsberg şi Danone. Pe de altă parte, cele care rămân pot continua să facă afaceri deoarece, în ciuda sancţiunilor, numeroase tranzacţii şi activităţi sunt încă autorizate.

"Ca parte a abordării «inteligente» a sancţiunilor, sectoarele civil şi umanitar nu sunt vizate, iar multe companii occidentale continuă să opereze în aceste sectoare", a declarat Shagina pentru CNBC. În comparaţie, sancţiunile împotriva Iranului şi Coreei de Nord formează un mediu mult mai sever în care să opereze companiile occidentale.

În tot acest context, în Rusia, mediul corporativ - şi economia - se schimbă, iar cota de piaţă a companiilor non-occidentale creşte, în condţiile reducerii masive a prezenţei marilor companii occidentale.

"Efectul combinat al sancţiunilor internaţionale şi plecarea a sute de companii occidentale va avea, probabil, consecinţe negative asupra productivităţii economice a Rusiei. În timp, acest lucru poate limita şi mai mult potenţialul de creştere economică a Rusiei şi poate face ţara şi mai dependentă de China", a declarat Andrius Tursa, consilier al firmei de consultanţă Teneo, la CNBC.