CNIPMMR cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR faţă de noile prevederi privind contractele part-time

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională (CCR) cu privire la introducerea plăţii contribuţiei de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de muncă cu timp parţial.

Într-un comunicat de presă al Consiliului, trimis Redacţiei, se arată: "CNIPMMR nu susţine instituirea plăţii obligatorii a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariului minim brut în plată în cazul în care câştigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe ţară în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial. (...) CNIPMMR susţine necesitatea revizuirii Ordonanţei Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin eliminarea obligaţiei pentru angajatori de a plăti contribuţii de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pe ţară, în cazul contractelor cu timp parţial sau în cazul realizării unui venit brut lunar sub cel minim garant în cazul Contractului Individual de Muncă (CIM) cu normă întreagă. CNIPMMR consideră că textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă".

Potrivit comunicatului, un prim motiv pentru care CNIPMMR nu susţine noua modificare a Codului Fiscal este acela că pe piaţa forţei de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. "În raport cu noua reglementare pe piaţa muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial", precizează Consiliul.

În plus, reprezentanţii IMM-urilor consideră că nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra firmelor mici şi mijlocii, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă.

CNIPMMR mai susţine: "Chiar în situaţia existenţei unui CIM cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătească contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi respectă programul de muncă. Se produce o creştere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori deoarece aceştia nu beneficiază de munca salariatului 8 ore, ci doar o fracţiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să plătească pentru contribuţii sociale pentru 8 ore. Susţinerea potrivit căreia această măsură va combate munca la negru, nu este fundamentată; pentru combaterea muncii la negru, trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sancţionarea angajatorilor care utilizează munca nedeclarată. Nu este normal să fie «sancţionaţi» toţi angajatorii pentru că există angajatori care utilizează munca nedeclarată".

De asemenea, reprezentanţii IMM-urilor afirmă că, deşi sunt scutiţi elevii şi studenţii până la 26 de ani, această măsură va afecta tinerii NEETS, care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata şomajului cea mai ridicată, respectiv 24%.

În cadrul Consiliului Economic şi Social, toate părţile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificării a Codului fiscal şi, implicit, a creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă, menţionează sursa citată.

Totodată, CNIPMMR subliniază faptul că modificarea Codului Fiscal încalcă dispoziţiile legale, conform cărora intrarea în vigoare a noilor prevederi trebuie să intre în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. În plus, raportat la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, "salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contra-prestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă", iar "angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă".

Consiliul mai susţine: "Astfel, în situaţia de faţă, cauza contra-prestaţiei din partea angajatorului lipseşte, acesta suferind practic o diminuare a activului său patrimonial. În lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă".

Sursa citată aminteşte că joi a fost adoptată de Guvern Ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care, în cazul câştigului lunar brut realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajatori sau persoanele asimilate acestora, este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună, în care contractul a fost activ.

Persoanelor prevăzute mai sus nu le sunt aplicabile prevederile referitoare la venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariul minim brut pe ţară, pe perioada în care salariaţii acestora se află într-una dintre următoarele situaţii: sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare; ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani; persoane cu dizabilităţi cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi; pensionari pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, potrivit legii în vigoare la data pensionării, cu excepţia pensionarilor care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, precum şi a celor care cumulează pensia din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii; realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, dintre care unul este cu normă întreagă, iar baza lunară de calcul al acestuia este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Potrivit notei de fundamentare a Ordonanţei de Guvern, numărul salariaţilor activi, era de 5.478.666, la 31 decembrie 2016, în timp ce numărul contractelor cu normă întreagă era de 5.109.504, context în care se apreciază că numărul persoanelor care aveau numai un singur contract de muncă şi acela cu timp parţial era de 369.162 persoane.