EnglishVasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR) şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Iaşi, a pierdut, joi, definitiv, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), procesul în care a contestat decizia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) privind conflictul de interese în care s-ar fi aflat.
Magistraţii ICCJ au respins recursul formulat de Vasile Astărăstoae împotriva deciziei de pe 22 mai 2013 a Curţii de Apel Piteşti, unde preşedintele CMR ceruse anularea raportului ANI privind conflictul de interese.
În decembrie 2011, ANI anunţa că Astărăstoae ar fi fost în conflict de interese şi ar fi comis abuz în serviciu când a semnat contractele de muncă şi de prestări servicii între el şi Institutul de Medicină Legală Iaşi şi Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" din Iaşi, instituţii pe care le conducea, precum şi cu fiica sa, Daniela Astărăstoae, în cadrul derulării unor proiecte cu finanţare europeană. Astfel, cei doi ar fi obţinut 204.759 lei.
ANI mai preciza că Vasile Astărăstoae a fost numit rector pentru perioada 2008 - 2012, fiind, implicit, şi ordonator principal de credite al UMF Iaşi. De pe data de 1 mai 2010, Astărăstoae ar fi participat, pe baza a 4 contracte de muncă, respectiv de prestări servicii, la impementarea a 3 proiecte cu finanţare europeană, atât în calitate de reprezentat legal al UMF Iaşi (instituţie publică parteneră în proiect), cât şi în calitate de salariat.
În ianuarie 2012, şeful CMR a contestat raportul de evaluare al ANI, iar dosarul s-a judecat la Curtea de Apel Iaşi până pe 22 februarie 2013, când cauza a fost mutată, la cererea acestuia, la Curtea de Apel Piteşti.
Pe data de 22 mai 2013, Curtea de Apel Piteşti a respins cererea lui Vasile Astărăstoae de anulare a hotărârii ANI din decembrie 2011. Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care a dat, joi, o decizie irevocabilă în acest dosar.
Conform Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, "persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate".
Tot joi, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au stabilit că sintagma "aceeaşi funcţie", folosită când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese, se referă la toate funcţiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o. În acest mod, interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă pe o perioadă de 3 ani se adresează tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese.
Vasile Astărăstoae a fost reclamat de ANI la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) pentru conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.
În aprilie, Parchetul General l-a trimis în judecată pe oficialul Colegiului Medicilor, pentru conflict de interese, iar dosarul se judecă din 9 mai la Judecătoria Iaşi.
În rechizitoriu, procurorii consideră că Astărăstoae s-ar fi angajat în proiectul european "Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale" câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era la vremea respectivă.
"În cadrul acestui proiect, inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de muncă şi de prestări servicii cu sine însuşi, semnând atât la rubrica angajatorului, cât şi cea a angajatului", susţinea procurorul de caz Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Anchetatorii mai opinează că, pe toată durata celor 36 de luni ale proiectului, ar exista un contract de prestări servicii încheiat de profesorul doctor Vasile Astărăstoae, în calitate de director IML şi persoană fizică, pentru suma de 180 lei/oră, 20 ore/săptămână. În rechizitoriu, este precizată şi existenţa unui contract individual de muncă în care, având funcţia de manager de proiect, Astărăstoae ar fi primit lunar 9.087 lei. Valoarea integrală a proiectului a fost 8,7 milioane lei, mai spun procurorii.
Rechizitoriul mai arată că rectorul UMF a fost audiat de către procurorii ieşeni, Vasile Astărăstoae explicând că IML era ordonator secundar de credite când au fost încheiate cele două contracte. Oficialul a mai susţinut că funcţiile i-au fost propuse de Consiliul de Administraţie al IML. La rândul lor, procurorii au precizat că la nivelul instituţiei nu exista decât un Consiliu Consultativ, care nu ar avea putere decizională.
În acelaşi rechizitoriu, anchetatorii menţionează că rectorul a mai fost cercetat pentru conflict de interese în 4 contracte, în cadrul unor proiecte organizate de UMF Iaşi, dar în cazul acesta contractele de angajare au fost semnate de directorul administrativ Daniela Druguş, astfel că s-a dispus clasarea acestor fapte.
Vasile Astărăstoae mai este judecat, alături de alte 18 persoane, în dosarul privind trucarea licitaţiei pentru platforma de e-learning a universităţii ieşene, proiect realizat din fonduri europene cu 6,4 milioane lei. Procesul în care cele 19 persoane au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) se judecă la Tribunalul Suceava.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
